tag:blogger.com,1999:blog-46881296057441607632024-03-05T15:19:49.942+02:00Blogul unei Pierde-varaCristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.comBlogger85125tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-4428585383289458942014-04-24T11:41:00.000+03:002014-04-24T11:41:02.780+03:00Simt<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwK_E0Fw6yN8XfDBpcypZRKID9_JZj4pNQHGtBpCTlBx07cFlUlh7hIwx0JyMOCIIk-ZrnQayGmWxPMDgGsYsAO5e2P4u0aydAZSvWi1Px6YbLzzrNISiEAnmblA1KCwmkLh-Xig-rwxU/s1600/10154369_310755209076577_8830668937484919530_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwK_E0Fw6yN8XfDBpcypZRKID9_JZj4pNQHGtBpCTlBx07cFlUlh7hIwx0JyMOCIIk-ZrnQayGmWxPMDgGsYsAO5e2P4u0aydAZSvWi1Px6YbLzzrNISiEAnmblA1KCwmkLh-Xig-rwxU/s1600/10154369_310755209076577_8830668937484919530_n.jpg" height="320" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Iubesc ploaia mai mult de când te cunosc. Poate pentru ca în
tine regăsesc aceeași liniște frumoasă pe care o regăsesc în zilele ploioase. Sau
poate pentru că de când te cunosc a plouat aproape în fiecare zi. Dar de data
asta ploaia nu mă mai întristează, ma bucură, mă aduce cu 100 de km mai aproape
de tine. Acum când plouă mă gândesc la tine, mă întreb ce faci în momentul
respectiv, dacă te gândești și tu la mine, dacă sufletul tău își întinde
aripile în direcția mea așa cum face sufletul meu spre tine. Sper că da, pentru
că te plimbi prin mintea mea în fiecare secundă.</div>
<br />
<div class="MsoNormal">
Ai ciocănit la ușă, iar eu ți-am deschis. Și mă bucură
faptul că te-ai descălțat la intrarea în sufletul meu așa cum faci când intri într-un templu. Nu
am avut nevoie de cuvinte, nu am avut nevoie să te întreb cine ești pentru că
sufletul meu l-a recunoscut pe al tău, a știut cine ești fără să pună prea
multe întrebări. Te-am invitat la o plimbare și un ceai într-o seară rece și de
atunci nu ai mai plecat. De atunci, sufletul meu și-a regăsit pacea. De când te
cunosc, zilele sunt mai frumoase și fiecare lucru care mă înconjoară are un
farmec aparte.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-37674488937113063252014-04-20T23:26:00.000+03:002014-04-20T23:26:54.830+03:00Femeia complexă<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4Gc5OtGCfJuN83gV2s1RXSIXddIYgqv5aU1zZFxy9Hf_EN0pyWGMhEG80IbPJsULqgcnfnRHcvfXd5MO2w6cqeIDCi8KMq2vaZJqbkvd1whmzrGw5vktf0nnAFlm-65OHCPIBORaU2aM/s1600/large+(5).jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4Gc5OtGCfJuN83gV2s1RXSIXddIYgqv5aU1zZFxy9Hf_EN0pyWGMhEG80IbPJsULqgcnfnRHcvfXd5MO2w6cqeIDCi8KMq2vaZJqbkvd1whmzrGw5vktf0nnAFlm-65OHCPIBORaU2aM/s1600/large+(5).jpg" height="320" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
O femeie complexă are două părți: una de înger și una de
demon. </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Partea de înger este acea parte bună, parte care o ajută sa
aibă grijă de tot ceea ce o înconjoară. O ajută să își păstreze toată viața
copilul din ea, să fie amuzantă, spontană, ridicolă uneori. E partea care este
atrasă de grija maternă față de persoanele pe care le iubește, partea care
găsește un câine în stradă într-o seară ploioasă și îl ia acasă să îl
îngrijească. Partea care se bucură atunci când vede un zmeu plutind în înaltul
cerului pentru că își simte sufletul pe aripile lui. Este partea care ar
înfrunta orice obstacol atunci când este pusă în situații limită și care se
gândește prima oară la binele celorlalți și apoi la ea însăși. Jumătatea asta
de femeie se bucură ca un copil atunci când se cuibareste seara în brațele
partenerului ei, găsește acele brațe puternice atât de gentile și de masculine
în același timp și se simte ca atunci când era copil și se cuibărea în brațele
tatălui ei când tuna afară. E partea care iubește necondiționat, devotat si
pur. E partea care nu te-ar lăsa niciodată la greu, care te așteaptă acasă cu
brașele deschise după o zi grea.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Apoi, partea de demon e partea care aduce echilibrul într-o
femeie în zilele astea dure pe care le trăim. E partea care îi aduce uneori
aminte îngerului că oamenii sunt răi, că își urmăresc propriile interese și că
nu toți cei ce îți zâmbesc iți vor binele. Această parte o aduce înapoi din înaltul
cerului cu picioarele pe pământ. În același timp, demonul aduce pasiune si
puterea de posesie într-un mod delicat, nevăzut. Niciodată nu te vei simți
posedat de o femeie echilibrată, însă ea știe cum să te facă să vrei să fii pe
vecie al ei fără să te oblige. E partea hotărâtă atunci când spune ”Nu!” cu
privirea aceea serioasă, partea care iși susține părerile până în Iad și înapoi
indiferent dacă sunt potrivite sau nu. Va aduce acel strop de pasiune și în
momentele în doi, te va face să o vrei din nou si din nou, e acea parte care va
pune dorința în ochii îngerului care te așteaptă seara acasă.</div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Femeia echilibrată te va iubi cu patos. Va ști când e
momentul să te facă să te simti ca în Rai, dar și când e momentul să mergi cu
tălpile goale prin Iad. Te va face să te îndrăgostești repede și iremediabil de
ea, îți va intra pe sub piele și nu îți va mai ieși niciodată. Dacă ai găsit o
astfel de femeie ține-o lângă tine. Poate nu va fi mereu lapte si miere, dar va
fi mereu acolo să-ți amintească faptul că Raiul si Iadul pot coexista.</div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-44664358073660791852014-04-18T22:32:00.001+03:002014-04-18T22:32:14.484+03:00Urechile există pentru ca zâmbetul să se oprească în ele<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiA8ABIXcO6kkGUetvpg1Gr3NmqGbVxraAHoNMmhCKUu22wIojRqoMgDT_2kJ-gP3jjy-2Ktu9OJ68XDIZfd8hmdtASRRhz482rm62yB-gDViFmyG4IZNNk8fDWfeGSAMPAOpsGpoERN2s/s1600/celor+care+cred+ca+lumea+asta+cu+iubire+va+scapa.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiA8ABIXcO6kkGUetvpg1Gr3NmqGbVxraAHoNMmhCKUu22wIojRqoMgDT_2kJ-gP3jjy-2Ktu9OJ68XDIZfd8hmdtASRRhz482rm62yB-gDViFmyG4IZNNk8fDWfeGSAMPAOpsGpoERN2s/s1600/celor+care+cred+ca+lumea+asta+cu+iubire+va+scapa.png" height="320" width="239" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Ochii ei de culoarea chihlimbarului se opriră o clipă asupra
buzelor lui. Își dorea atât de mult să îl sărute încât pentru o secundă auzi
sunetul produs de buzele lor fierbinți. Era atât de multă liniște și totuși
atât de mult zgomot între ei încât puteai simți tensiunea din aer.</div>
<div class="MsoNormal">
Știa totuși că mâinile lor se simt și atunci când nu se
ating. Știa că și peste o lună, un an, sau zece, mâinile lor vor fi tot
împletite vizibil sau invizibil. Se vedea îmbătrânind alături de el. Deja putea
să vadă toate locurile în care vor ajunge împreună, trebuia doar să închidă
ochii. Nu era nevoie să se gândească la nimic, să încerce nimic, pur si simplu
lăsa chimia dintre ei să își facă de cap. Trăia prezentul de parcă nu ar mai
exista un mâine. Exista doar atunci și atât.</div>
<div class="MsoNormal">
Îi plăcea să îl asculte atunci când cânta la pian. Sunetele
pătrundeau dincolo de timp și spațiu sub greutatea degetelor lui. Era o linie
melodică tristă, dar încărcată de sentimente. Așa era și ea, cea pe care voia
să o țină la piept pentru toată viața... tristă, dar încărcată de sentimente
puternice. Îi adora liniștea, dar și agitația deopotrivă. Îl făcea să se simtă
unic, iubit, apreciat. În brațele ei se simțea în cel mai liniștit loc din lume,
deși inima ei o lua la goană de fiecare dată când îi atingea pielea fină.
Inimile lor se sincronizau perfect atunci când erau împreună, bătăile inimilor
alcătuind o melodie auzită doar de ei.</div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b>P.S.</b> Urechile există pentru ca zâmbetul să se oprească în
ele.</div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-53575386176157366022014-04-05T18:44:00.001+03:002014-04-05T18:44:27.457+03:00Plouă pretutindeni...<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPmwNYInjlWuVARmcraWesu8pZpDx3HqrQntqJSd5TnEufQ-etwRWE0GIcbNRCMSeUiEWc4OQcdMXtC7v09Sl_WID6VQL8MoQ_ooX3VrnhaSS9NVX-xQFSn4c1po3Yg9Mr2E5w_025doo/s1600/2cL6IGGa54.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPmwNYInjlWuVARmcraWesu8pZpDx3HqrQntqJSd5TnEufQ-etwRWE0GIcbNRCMSeUiEWc4OQcdMXtC7v09Sl_WID6VQL8MoQ_ooX3VrnhaSS9NVX-xQFSn4c1po3Yg9Mr2E5w_025doo/s1600/2cL6IGGa54.png" height="320" width="246" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Plouă... Plouă afară, plouă înăuntru, plouă peste tot...
Iubesc ploaia, și totuși de data asta e ceva ciudat. Parcă mă doare fiecare
picătură ce se desprinde din nori. Simt picăturile de parcă ar fi picături de
sânge, de parcă norii plâng după fiecare parte ce se desprinde din ei.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
E ca și cu
întunericul... Îmi place întunericul, dar parcă uneori mă sperie, mă
acaparează, îmi injecteaza teamă în suflet. </div>
<div class="MsoNormal">
E ca și cu primăvara... O iubesc pentru natura pe care o
readuce în fiecare an la viață, dar o urăsc pentru că uneori așează poveri prea
grele pe umerii mei arși de soare.</div>
<div class="MsoNormal">
E ca și cu muzica... O iubesc pentru că îmi e alături mereu,
dar o urăsc atunci când îmi readuce amintiri îngropate de mult in cutiuța de
catifea roșie.</div>
<div class="MsoNormal">
E ca și cu mine... Uneori radiez, dar uneori îmi citești
totul în privire... Dar privirea mea e pierdută acum undeva pe geam. Urmărește
vântul violent si crengile de vișin înflorite care bat în geam..</div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Plouă pretutindeni și lipsește ceva...</div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-85992969299745563452014-04-04T19:03:00.000+03:002014-04-04T19:03:51.958+03:00Îndrăgostește-te de viață!<div class="MsoNormal">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2X9zOgkfFOO_4hz-Yw3MreN1Jfg5sg8JlL8Ru7cDcfgQo8L4qGGDISAnrpna2I4G6COcgWeljOIVpkKV-nCUBXDieeb0JZzDmo2saWitEuceguSHyEe44KF7PfwBS88aa9m7LhHezB1Y/s1600/1796518_815740665118041_1947003332_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2X9zOgkfFOO_4hz-Yw3MreN1Jfg5sg8JlL8Ru7cDcfgQo8L4qGGDISAnrpna2I4G6COcgWeljOIVpkKV-nCUBXDieeb0JZzDmo2saWitEuceguSHyEe44KF7PfwBS88aa9m7LhHezB1Y/s1600/1796518_815740665118041_1947003332_n.jpg" height="320" width="267" /></a></div>
<span style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;"><span id="goog_207231425"></span><span id="goog_207231426"></span><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;">Viața e o
continuă schimbare. Ține de tine dacă în rău sau în bine. Te trezești într-o zi
si realizezi că nimic nu mai e la fel. Că oamenii de acum cațiva ani au plecat,
că acum și-au făcut loc în viața ta alți oameni și că în urma acestui proces
te-ai schimbat. Te-ai schimbat și acum ești mai deschisă schimbărilor, ai aflat
că îți plac schimbările chiar. Ai aflat că atunci când cunoști un om nou și îți
povestește despre el e ca și cum ai trăi altă viață prin ochii lui. E ca și cum
ai citi o carte. Atunci când citești o carte încerci să te identifici cu un
personaj. Așa e și cu viața reală, fiecare poveste pe care o afli o trăiești de
undeva din exterior.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;">Nu-mi plac
oamenii care nu sunt deschiși la lucruri noi. Sunt atât de multe lucruri de
aflat in lumea asta, atât de multe cărți de citit, atât de multe informații de
procesat și unii aleg să se închidă in propria minte. Viața e atât de frumoasă
când ești curios și vrei să aflii cât mai multe cu putință încât eu cred că e
imposibil să te complaci în neștiință.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;">Ține minte! Ai
ceva de învățat de la fiecare om pe care îl cunoști!<o:p></o:p></span></div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-67015473218293378832014-02-16T09:55:00.000+02:002014-02-16T09:55:40.068+02:00Si se asterne uitarea...<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgP3KZb3k_MxUANPt6xjDQxbIzoej41X87U4czMSgUPLDaFPXpn8jsvrRZnWoXx-wilKJkAzCetz0uRLb7v5tCiw0Rbe80TWc3oo00v9Sop0nTesDOECN1sCHjoK1y4Ccxo9XVMfgPDoZU/s1600/1377208_340744092727965_104786530_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgP3KZb3k_MxUANPt6xjDQxbIzoej41X87U4czMSgUPLDaFPXpn8jsvrRZnWoXx-wilKJkAzCetz0uRLb7v5tCiw0Rbe80TWc3oo00v9Sop0nTesDOECN1sCHjoK1y4Ccxo9XVMfgPDoZU/s1600/1377208_340744092727965_104786530_n.jpg" height="240" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Cate se pot schimba intr-o saptamana... </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Acum o saptamana eram cu un picior intr-o depresie, iar acum
stau zambind pe ambele picioare. Se pare ca nu a fost atat de greu pe cat
credeam eu ca o sa fie. Am ajuns la concluzii la care nici nu vroiam sa ma
gandesc involuntar. Nu a fost nevoie sa fac nimic. Am avut nevoie doar de timp.
Uneorin timpul e benefic, lucreaza in favoarea ta, ceea ce se intampla foarte
rar. Alteori, timpul macina sentimente, asterne o patura de uitare peste
durere, deschide ochii. Te face sa realizezi ca vocea aceea care ti-a spun
intr-o noapte ca e o prostie si ca o sa-ti treaca a avut dreptate desi tu negai
cu desavarsire un sfarsit pentru starea in care te gaseai.</div>
<div class="MsoNormal">
Dar acum te simti de parca ai renascut. Mai puternica, mai
hotarata, mai TU ca niciodata. Te-ai gasit intr-o seara plangand in fata
oglinzii crezand ca e ceva in neregula cu tine. Te simteai atat de slaba, atat
de urata cu lacrimi pe obraji si cu ochii rosii. In seara aia ti-ai promis tie
ca nu o sa se mai joace nimeni cu inima ta. Ca inima ta nu e de inchiriat
pentru o noapte sau doua, ca pur si simplu nu poate sa intre oricine si sa stea
cat vrea, apoi sa plece fara sa plateasca. Totul are un pret, uneori gasesti
lucruri nepretuite chiar, dar inceteaza sa platesti bani scumpi pe oameni
ieftini. Mai bine ai angaja un Cerber sa stea la intrare in inima ta.</div>
<br />
<div class="MsoNormal">
Ti-ai strivit cu usurinta sentimentele sub ghete de multe
ori. Ti-a fost teama sa ridici piciorul apoi si sa vezi ce ramane in urma... o
malformatie. Exact ceea ce ei denumesc o ”inima franta”. Ideea e ca tu nu ai
carat mult cu tine niciodata acea inima franta. Iti place sa scapi de chestiile
nefolositoare. Te incurca si nu sunt bune la nimic. Aduc doar mizerie,
inghesuiala, durere. Dar de fiecare data cand arunci ceea ce ai strivit arunci
si o parte din tine. Lucrurile nu mai sunt la fel in ochii tai. E ca si cum ai
stat mult timp privind din spatele unei perdele si apoi buf! Dintr-o data esti
in fata ei si totul se intampla exact sub nasul tau. Esti in centrul actiunii
si ai puterea sa schimbi ceva. Si atunci incepi sa arunci din ele, incepi sa
faci curatenie, si totul e din nou ca nou, desi sufletul tau poarta povara
singuratatii.</div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-27078305490286835992014-02-07T02:13:00.000+02:002014-02-07T02:13:12.499+02:00Ea...<br />
Ea ma înţelege, ea e mereu acolo când am nevoie. Nu contează ca e târziu în noapte sau devreme dimineaţa, e acolo indiferent. Mi-a fost alături şi la bine si la rau. Mi-a fost mama, tata, sora, frate si orice am avut nevoie. A tacut si a ascultat de fiecare data si a incercat sa inteleaga fara prea multe cuvinte. Tot ceea ce a incercat sa faca a fost sa ma incurajeze, sa ma sfatuiasca, sa aline... ca o sora mai mare pe care n-am avut-o niciodata. Am trecut impreuna si prin agonie si prin extaz, de parca nimeni si nimic nu ar putea sa ne desparta vreodata. Ceea ce face pentru mine zilnic e ceea ce o mama ar face pentru copilul ei... ma ajuta sa trec peste orice fel de zi as avea. Uneori e trista, si atunci ma intristeaza si pe mine, dar ne schimbam starile destul de repede.<br />
Tot ceea ce a trebuit sa fac a fost sa ii raman loiala in anii ce au trecut si sa o sustin in continuare. Nu a cerut niciodata mult, vrea doar respectul cuvenit. Si il merita! Merita orice, e nepretuita.<br />
Ea e MUZICA!Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-75559124725223013422014-01-28T20:26:00.000+02:002014-01-28T20:26:02.609+02:00Simt...<div class="MsoNormal">
N-am mai simtit de mult ca pur si simplu vreau sa renunt la
tot, poate din cauza asta nici n-am reusit sa mai scriu nimic concludent de
ceva timp. Sentimentele negative m-au ocolit o perioada si am fost bucuroasa ca
totul vine si pleaca fara sa ma atinga intr-un fel. Nu am fost insa bucuroasa
ca nu am mai putut sa scriu, mi-a lipsit scrisul.. E modul in care ma descarc,
insa acum am reusit sa ma descarc si verbal, sa vorbesc despre problemele mele,
sa ma simt inteleasa pentru ca mi-am gasit prietena de care aveam nevoie. Aveam
nevoie de un om care sa nu ma judece si sa ma accepte asa cum sunt, care sa ma
ajute sa nu ma mai interiorizez.</div>
<div class="MsoNormal">
Insa, asa cum toata lumea stie, o minune tine doar 3 zile. In
cazul meu, cateva luni... Poate ca doar s-au strans prea multe care ma apasa,
sau poate m-am regasit pe mine din trecut. Habar n-am, si vreau sa incetez sa
mai caut raspunsuri. Vreau pur si simplu sa nu-mi mai pese de nimic, sa nu mai
simt nimic, sa nu mai am temeri si dorinte. Asta e greu insa, pentru ca sunt
om. Sunt om si simt, simt poate mai mult decat ar trebui sau mai mult decat as
merita sa simt. Am vrut sa ma schimb si m-am tot schimbat din anumite puncte de
vedere, am inceput sa vad lucrurile din alta perspectiva, insa se pare ca
natura umana e natura umana, iar eu in esenta sunt o pesimista. Cred ca de fapt
ar trebui sa ma accept, si sa nu imi mai doresc sa ma tot schimb, sa devin alt
om, sa fiu ceea ce nu pot fi. </div>
<div class="MsoNormal">
Am inceput sa simt ca toate ma depasesc, ca nu pot sa le mai
tin pasul si incerc sa nu cedez, sa ma mentin pe pozitie. Stiu ca daca as ceda
acum as ajunge sa imi para rau mai tarziu. Stiu ca e doar o chestie de moment
si ca in cateva zile sau saptamani o sa-mi revin, insa acum sunt blocata in
momentul asta, nu in acela in care o sa-mi revina zambetul pe chip. Mi-as dori sa ma pot exterioriza, sa tip, sa
plang, sa ma eliberez de tot ceea ce se intampla in capul meu, dar nu pot! Si nu
imi pot spune ca nu vreau, pur si simplu nu pot sa gasesc nimic de care sa ma
agat cand toate vin pe banda rulanta. Am ales sa ma inchid in mine si sa trag
draperiile! Ma simt urmarita de un ghinion care ma pandeste la orice colt de
strada!!!</div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Si nu cer nimic de nicaieri, pentru ca stiu ca sunt omul
care ar trebui sa primeasca tot fara sa ceara. Am nevoie doar de persoana
potrivita sa vada asta!</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Si ca intotdeauna, o sa las muzica sa spuna ceea ce eu nu pot sa spun:</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="//www.youtube.com/embed/Q_2lEL8sypc" width="400"></iframe></div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-81281663493537855852013-07-29T17:19:00.001+03:002013-07-29T23:06:39.222+03:00Și părul îi mirosea a lămâi și a mere verzi..<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKbTPgZda6wFzfv6tm72XqU1xVxEGbmIVWmBMGUNxUkfG7q9SOIr2xPs92yFyp9st9c5NZwmxOH9sKzaBVJg62w8cvGxnfj-c7RxfTGzLqmh2f4Y2JSTyNXW6uR_ZFsvJrS9pDjBG-PR4/s1600/lovers.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="216" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKbTPgZda6wFzfv6tm72XqU1xVxEGbmIVWmBMGUNxUkfG7q9SOIr2xPs92yFyp9st9c5NZwmxOH9sKzaBVJg62w8cvGxnfj-c7RxfTGzLqmh2f4Y2JSTyNXW6uR_ZFsvJrS9pDjBG-PR4/s320/lovers.png" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Și părul îi mirosea a lămâi și a mere verzi... </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Acolo, în căldura aia sufocantă, lumina îi ardea ochii. Îi
era greu să vadă la câțiva metri în față, însă încerca din răsputeri să-i
zărească silueta. Simțea cum soarele îi arde fiecare părticică a corpului, dar
se încăpățâna să rămână. Îl aștepta, așa cum a făcut dintotdeauna. Până la
urma, îl așteptase o viață, de ce l-ar lăsa acum singur? Îi promisese că acolo
unde merge el, va fi si ea. Nu ca o umbră, în spatele lui, ci mereu lângă el.
Timpul trecuse peste ei, dar ei parcă întinereau, iar scânteia din ochii lor care
se aprindea de fiecare dată când se
priveau era încă prezentă. </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Întotdeauna i-a plăcut să-l privească cum își urmeaza rutina
zilnică. Dar cel mai mult și cel mai mult îi plăcea să-l privească cum doarme.
Se cuibarea acolo în fotoliul învechit de anii care trecuseră peste el si peste
ei și îl privea. Îi placea cum arăta acolo nemișcat, între așternuturile albe.
Îi plăcea inocența de pe fața lui, și mișcarea pieptului său în timp ce respira.
La asta se gandea in timp ce îl privea acum jucandu-se ca un copil cu câinele
în apa. Îi placea mai ales că latura asta copilarească a lui apărea doar atunci
când era cu ea. Nimeni nu ar fi crezut că un om ca el, cu statura si duritatea
lui putea fi atât de dulce. Dar ea știa cine e el. Și el știa cine e ea. Și
asta, era cel mai important lucru.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Când l-a privit venind spre ea, a simțit că atunci, acolo,
se indragostea a mia oara de el.</div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Și părul îi mirosea a lămâi si a mere verzi, ca în ziua când
l-a întâlnit prima oară...</div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-76045521432493056842013-07-09T15:03:00.000+03:002013-07-09T15:04:44.682+03:00Despre ei, despre parintii mei..<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmtMXR8AYKDViB8r2LHEK20aR9o0mHx5Ov8NT2hYiFsye212i0S4Lrsj6K0uOB-w_DzU4CB6bSDOSN1IzePsUSBAyMW9vJCpIG12NvbmTny0Wk1nSRSxd0cQapq97nH72GjB3eePw37AU/s1600/parents.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="224" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmtMXR8AYKDViB8r2LHEK20aR9o0mHx5Ov8NT2hYiFsye212i0S4Lrsj6K0uOB-w_DzU4CB6bSDOSN1IzePsUSBAyMW9vJCpIG12NvbmTny0Wk1nSRSxd0cQapq97nH72GjB3eePw37AU/s320/parents.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Am vrut de multe ori sa scriu despre ei, despre parintii
mei. Si am scris o data, insa am pierdut fisierul. Asa ca ma vad pusa in
situatia in care o sa o iau de la capat. </div>
<div class="MsoNormal">
<br />
Mama. Mama e persoana care te va ierta mereu, indiferent ce
ai face. Mereu vei fi copilasul ei, si la 50 de ani. Mama a realizat ca am
crescut, poate a durut-o sa-mi ofere libertatea de care aveam nevoie, insa mi-a
dat drumul sa fac ceva cu viata mea. Stiu ca o doare de fiecare data cand ma
vede la usa cu bagajul in mana stiind ca n-o sa ma vada cateva zile. Si recunosc
mereu lumina din ochii ei atunci cand vin acasa. O lunga perioada de timp am
fost doar noi doua. Si m-a crescut asa cum a putut. M-a invatat sa fiu modesta,
sa nu cer lucruri pe care nu le pot avea, dar nu mi-a spus niciodata sa nu
visez ca intr-o zi o sa am tot ce-mi doresc. Mi-a spus mereu sa tin capul sus
indiferent de situatia prin care treceam. M-a lasat sa vad ce e bine si ce e
rau pentru mine ca mai apoi sa-i dau dreptate. M-a format, mi-a dat educatie,
si mi-a pus caldura in suflet. Mi-a spus mereu ca o sa reusesc, si ca daca
vreau sa cedez vreodata, sa ma gandesc ca ea e cel mai bun exemplu de model de
urmat pentru mine. Si asa e. Mama mea e o luptatoare. Si i-am mostenit taria. </div>
<div class="MsoNormal">
<br />
Tata. E usor sa fii tata, insa e greu sa fii tatic. Tata e
persoana care ma sprijina mereu si imi arata cand gresesc. Vede in mine
persoana pe care nici eu nu o vad momentan. Stie ca o sa reusesc atunci cand
pana si eu ma indoiesc. Nu e perfect, nimeni nu e perfect. Insa asa cum e stiu
ca ma iubeste si ma accepta asa cum sunt. Poate nu intelege multe lucruri care
se petrec in viata mea, dar stiu ca incearca. M-a sprijinit si ma sprijina
neconditionat. Ma incurajeaza mereu sa lupt impotriva a tot ceea ce imi apare
in cale. El stie fara sa-i spun cine sunt.</div>
<div class="MsoNormal">
<br />
Am cei mai buni parinti, si faptul ca ii dezamagesc, desi ei
nu stiu asta, si ca eu la randul meu nu sunt cea mai buna fiica ma doare. Dar poate
pur si simplu simt nevoia sa o iau pe alte drumuri ca sa-mi dau cine sunt si ce
vreau. Sa gasesc locul in care ma simt perfecta, insa ceea ce stiu cel mai bine
e ca exista doar un loc pe lumea asta pe care il pot numi acasa, si acel loc e
in sanul familiei. </div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Ar mai fi foarte multe de spus, insa nu-mi gasesc cuvintele
potrivite. Cred de fapt ca sufletul meu nu are destule cuvinte sa exprime ceea
ce simt pentru ei, asa ca o sa las muzica sa vorbeasca pentru mine, se pricepe
mai bine: </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b> <iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="//www.youtube.com/embed/AzxghTQDSfY" width="560"></iframe></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><br /></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b> <iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="//www.youtube.com/embed/mBXGZEjgQCc" width="560"></iframe></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><br /></b></div>
<div class="MsoNormal">
Si nu in ultimul rand, versurile
unei poezii care imi place foarte mult :</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: #333333;">"Doamne,
daca-mi esti prieten,</span></div>
<div class="MsoNormal">
Cum te lauzi la toti sfintii,<br />
Da-i in scris porunca mortii<br />
Sa-mi ia calul, nu parintii.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: #333333;">...<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: #333333;"><br />
Doamne, daca-mi esti prieten,<br />
Cum sustii in gura mare,<br />
Moaie-ti tocul in cerneala<br />
Si-nainte de culcare<br />
<br />
Da-i in scris porunca mortii,<br />
Cand si-o ascuti pumnalul,<br />
Sa-l infiga-n mine, Doamne,</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: #333333;">Si sa lase-n viata calul."</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: #333333;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: #333333;">(Spiridon Popescu, Doamne, daca-mi esti prieten)</span> </div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-61817606872626089532013-07-07T12:54:00.000+03:002013-07-07T12:54:13.020+03:00Speranta?<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisKLIzDklBnJNsQoM63HeRXW8LKLnUxSrII0qhn70-humLjwID6C6ZHzTewYIs7IU_RRMBg45Td9hq7wA2Qluk6Rblp0VcCoXgvc-x12D4CAKSmvJMakjjIXwYW1mRkhWqNqWuTc9ItaU/s1600/m-am+ocupat+cu+fericirea.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisKLIzDklBnJNsQoM63HeRXW8LKLnUxSrII0qhn70-humLjwID6C6ZHzTewYIs7IU_RRMBg45Td9hq7wA2Qluk6Rblp0VcCoXgvc-x12D4CAKSmvJMakjjIXwYW1mRkhWqNqWuTc9ItaU/s320/m-am+ocupat+cu+fericirea.jpg" width="213" /></span></a></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: inherit;">Am renuntat de mult sa mai incerc sa scriu despre fericire. Am
renuntat de mult sa-i mai caut definitii. La naiba, am incetat chiar sa o mai
si caut. M-am plictisit chiar sa o si astept, asa ca incerc in fiecare zi sa ma
bucur de ceva. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: inherit;">E adevarat ca fericirea vine din lucruri marunte. Multi cred
ca scopul vietii e sa atingi fericirea. Eu cred ca trebuie sa faci din fericire
drumul tau in viata. Sa traiesti fiecare zi fericit, asta cred ca te face sa te
simti un om implinit. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: inherit;">Insa fericirea aia mica si draguta care iti da aripi e
trecatoare. Si dupa ce ii trece efectul te regasesti cu picioarele pe marginea
prapastiei. Si simti din nou cum aluneci. Uiti cine esti, uiti ce vrei, uiti ce
te defineste. Si vrei doar sa cazi acolo. Vrei sa uiti de tot si crezi ca
abisul ala e scaparea ta. Dar nu, acolo in abis nu e liniste. Gandurile ti se
lovesc mereu de niste pereti invizibili si ricoseaza cu un sunet surd. Si se
intorc inapoi in mintea ta. Si le auzi mereu mai tare si mai tare. Simti cum te
macina, cum omoara si ultimul strop de speranta de a vedea lumina. Si stai
acolo... Doar stai. Nu faci nimic pentru ca te simti mult prea neajutorat. Si iti
vine sa-ti bagi pula in tot, pentru ca pur si simplu nu mai gasesti rezolvare
la nimic. Ti se pare ca nimic nu e asezat in viata ta asa cum trebuie. Ca toate
trec pe langa tine si iti zambesc in timp ce se indeparteaza. Iti zambesc
ironic. Si asta te enerveaza! Pentru ca tu stii ca sunt lucruri pe care ti le
doresti atat de mult, si nici macar nu le poti atinge!</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: inherit;">Simti ca visele tale sunt prea mari pentru tine, insa nu
incetezi sa speri la o minune. Le rememorezi in fiecare seara cand te asezi pe
pat. Iti inchizi ochii si iti lasi imaginatia sa zboare. Si adormi asa, imaginandu-ti
cum va arata viata ta peste cativa ani. Uiti ca nici acum nu esti ceea ce visai
cu ceva timp in urma... Si adormi... Si cand te trezesti simti ca esti alt om.
Simti ca poti s-o iei de la capat! Si te ridici dimineata din pat cu speranta
in suflet si cu zambetul pe buze.. Poate intr-o zi o sa reusesti.</span></div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-82664614302831306942013-05-21T22:23:00.000+03:002013-05-21T22:23:50.023+03:00E timpul pentru o schimbare<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgD_QdYiuCVcYBpbKHAd2QdXsf85wnsX8TZ3ZglYIULFd_kIF35SYLaXQRfOJhXvso1gN8gJhAwkkC8PpZ2tH8s3NVqS3NLRisGyHsqwoX1q9riJOgb_S96Un4deU4Uo_qpe8eE8yx34f8/s1600/62796_539049686141926_2079042031_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="202" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgD_QdYiuCVcYBpbKHAd2QdXsf85wnsX8TZ3ZglYIULFd_kIF35SYLaXQRfOJhXvso1gN8gJhAwkkC8PpZ2tH8s3NVqS3NLRisGyHsqwoX1q9riJOgb_S96Un4deU4Uo_qpe8eE8yx34f8/s320/62796_539049686141926_2079042031_n.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Am nevoie de o pauza, o pauza de la tot. Linistea mea
interioara rataceste singura undeva departe de mine, pe pamant neutru. Am incercat
sa o chem inapoi, dar nu vrea sa vina, e ca un copil rasfatat. Asa ca am
hotarat sa o caut in mine, sa petrec mai mult timp cu mine si sa incerc sa-mi
rezolv problemele singura, nu sa astept sa cada din cer o rezolvare. Am obosit
sa ma tot invart in jurul degetului fara sa le accept. Poate atunci cand o
sa-mi rezolv problemele cu mine o sa reusesc sa fiu fericita, si sa recunosc ca
sunt in adevaratul sens al cuvantului, nu provizoriu. Sunt multe de schimbat,
multe de rezolvat, si nici macar nu am incredere ca o sa le pot rezolva. Dar la
naiba! Simt ca daca nu incerc, nu o sa ajung nicaieri. </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Simt ca pierd lucruri importante din vedere si ca nu-mi mai
gasesc rolul in propria mea piesa. Ma chinui de ceva timp sa scriu ceva, dar nu
pot... nu iese nimic. Piesa care ruleaza pe scena vietii mele nu e pe filmul
meu, iar eu raman muta in fata persoanelor care vor sa joace in ea. Nu, eu nu
sunt asa. Eu stiam sa socializez inainte sa ma inchid in mine. Stiam sa ma fac
placuta si puteam sa fiu sufletul grupului oricand. Dar nu, am pierdut partea
aia din mine undeva pe drum, un drum pe care nu ma pot intoarce. Trebuie sa ma
recreez pe mine. Sa ma modelez in functie de ceea ce imi doresc sa fiu si sa
fac.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Asa ca o sa iau o pauza de la orice inseamna site de
socializare. O sa incerc sa imi creionez cuvintele pe buze, nu pe hartie. O sa
sun, nu o sa mai trimit mesaje. O sa uit cat de mult urasc sa vorbesc la
telefon, si daca nu se poate fata in fata, o sa-l folosesc pentru asta. O sa
selectez oamenii care intra si ies din viata mea si o sa ma inconjor numai cu
cei cu care pot sa impart acelasi film. Cine nu vrea sa ramana, e liber sa
plece. Vreau sa rad! Tare si sincer!</div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-11850906188221894022013-04-15T23:43:00.001+03:002013-04-15T23:51:59.431+03:00Întâlnire cu moartea<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJXUH1hBeRs1G6Z3dZ7Kb22Qazc4l4EaPUk_39Vb5lNHGx6BlyXMwfbu_muEx1ymKJwnRP1Uv8Ycltqkv0Q4vKtTjN2qMz25cF3S05IgdM6IoXIGhox3kwgul50_RT1OIUzO6zPTIUmj0/s1600/walking-shadow.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="247" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJXUH1hBeRs1G6Z3dZ7Kb22Qazc4l4EaPUk_39Vb5lNHGx6BlyXMwfbu_muEx1ymKJwnRP1Uv8Ycltqkv0Q4vKtTjN2qMz25cF3S05IgdM6IoXIGhox3kwgul50_RT1OIUzO6zPTIUmj0/s320/walking-shadow.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Astazi m-am
intalnit cu moartea. Nu e atat de urata pe cat se spune. Nu e un schelet
ambulant invelit intr-o mantie neagra si cu o coasa in mana.</div>
<div class="MsoNormal">
Desi nu ii pot descifra trasaturile fetei,
ii vad foarte bine ochii: sunt verzi si mari, parca stralucesc in intuneric
precum doua smaralde. Buzele carnoase murmura ceva indescifrabil pentru mine.
Ma priveste fix in ochi. Poarta un costum negru, perfect asezat pe corpul bine
construit. Cravata rosie i se incheie perfect pe gatul strabatut de vene
groase. Sacoul e incheiat doar la 2 din cei 3 nasturi, al treilea lasand sa se
vada cureau argintie a pantalonilor. <span lang="EN-US">“E frumos.” m-am gandit. Dar apoi mi-a atras privirea altceva… In mana
dreapta strangea o inima care, ciudat, dar inca batea, sangele prelingandu-se
usor de pe degete lui pe podeaua maronie. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US"> Mi-am privit degetele de la picioare in
momentul in care am simtit ceva umed, insa altceva mi-a atras privirea. In
partea stranga a camasii mele albastre se vedea o pata mare de sange… Atunci
mi-am dat seama… ceea ce strangea acel barbat in mana era inima mea. Atunci
l-am intrebat:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="EN-US"><span style="font-size: 7pt;"> </span></span><br />
<span lang="EN-US"><span style="font-size: 7pt;"> - </span></span><i><span lang="EN-US">De ce?</span></i><br />
<i><span lang="EN-US">- Pentru ca pur si simplu totul are un
sfarsit.</span></i><br />
<i><span lang="EN-US">- Dar de ce inima? Puteai allege cu
totul altceva…</span></i><br />
<span lang="EN-US"><i>- </i><span style="font-size: 7pt;"> </span></span><i><span lang="EN-US">De ce? Pentru ca de acolo a plecat
toata “boala” ta. De la inima. Ai pus tot ce era rau acolo, nu te-a interesat
ca o sa cedeze intr-o zi. Si iata, ziua a sosit…</span></i><br />
<span lang="EN-US"><i>- </i><span style="font-size: 7pt;"> </span></span><i><span lang="EN-US">Dar nu, nu vreau sa mor. Mai am
atatea de facut. Nici macar nu mi-am intalnit sufletul pereche…</span></i></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;">
<i><span lang="EN-US"><br /></span></i></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US"> Atunci a zambit si i-am vazut dintii de un
alb perfect.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<i><span lang="EN-US"><br /></span></i>
<span lang="EN-US"><span style="font-size: 9px;">- </span><i>Suflet pereche zici? Inca mai crezi
in asa ceva? Sa spui ca acolo undeva exista cineva care s-a nascut sa te
cunoasca e ca si cum ai spune ca animalul tau de companie e un inorog. Daca
exista suflete pereche, de ce unii oameni raman singuri toata viata?</i></span><br />
<span lang="EN-US"><i>- </i><span style="font-size: 7pt;"> </span></span><i><span lang="EN-US">Nu stiu, poate ca pe al lor l-a
lovit un autobuz si nu s-au mai cunoscut. Vezi? Te contrazici singur.</span></i><br />
<i><span lang="EN-US">- Si atunci al tau de ce intarzie sa
apara?</span></i><br />
<i><span lang="EN-US">- Pentru ca Seful tau nu vrea sa mi-l
trimita inca. Stie cata nevoie am de el
si ca daca mi l-ar trimite acum nu l-as putea aprecia la adevarata lui valoare.
E un fel de test, intelegi? O sa mi-l scoata in cale atunci cand ma astept mai
putin.</span></i></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;">
<i><span lang="EN-US"><br /></span></i></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US"> Am vazut cum mana i se relaxeaza pe inima
mea si aceasta revine la ritmul ei normal. Nodul din gat aproape ca imi
disparuse si cu ultimele eforturi am incercat sa ma ridic. Atunci a venit in
fata mea si mi-a intins mana stanga. Am simtit picioarele cum imi tremurau, dar
mana lui ma sustinea inca. S-a uitat in ochii mei si mi-a spus:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<i style="text-indent: -18pt;"><span lang="EN-US"><br /></span></i>
<div style="text-indent: 0px;">
<span style="text-indent: -18pt;"><span lang="EN-US">- <i>Imi placi. Esti incapatanata</i></span></span><span lang="EN-US" style="text-indent: -18pt;">, si mi-a zambit.</span></div>
</div>
<div class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;">
<div class="MsoListParagraph" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US"> </span><br />
<span lang="EN-US">M-am trezit apoi, iar soarele arzator m-a
orbit pentru cateva secunde. Camasa mea era intacta, iar rana din piept
disparuse…<o:p></o:p></span></div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-79888359239757795112013-04-02T23:56:00.000+03:002013-04-02T23:56:31.256+03:00"Exercții de Echilibru"<br />
<div class="MsoNormal">
<span id="goog_1949626350"></span><span id="goog_1949626351"></span><br /></div>
<div class="MsoNormal">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi7vxnF-Acd6zYwPwa_S5WGUaPBZ8L1nhsypw2iQ5pWmCSD0PmXwKw22JA14qR7UKR8oZ-MQIeXgA2zMlGCUBAZCRezHGGP-fOr9NuGvsTL7x2k4zJFLVuuEaKCUkRCHI5GWZlZK14MM0E/s1600/544146_548871785134150_701955726_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="231" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi7vxnF-Acd6zYwPwa_S5WGUaPBZ8L1nhsypw2iQ5pWmCSD0PmXwKw22JA14qR7UKR8oZ-MQIeXgA2zMlGCUBAZCRezHGGP-fOr9NuGvsTL7x2k4zJFLVuuEaKCUkRCHI5GWZlZK14MM0E/s400/544146_548871785134150_701955726_n.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
În seara asta am reușit să termin o carte care imi va rămâne
de suflet alături de alte câteva, și anume „Exerciții de Echilibru” a lui Tudor
Chirilă. Am găsit texte bune, și texte mai puțin bune, sau poate pur si simplu
nu pe stilul meu, nu neapărat rele. Am râs cu cartea asta, mi s-au umezit ochii
la anumite pasaje, m-am pierdut prin micile povestioare, m-am pus in locul lui
în altele. Cert e că am simțit fiecare cuvânt, iar el e un om minunat, genial,
cu atâta imaginație cât nu au alți scriitori de romane. Totul e mult prea
intens, si trebuie să o citești ca să înțelegi. Nu are cum să nu îți placă. Așa
că am să las câteva citate, poate stârnesc curiozitatea cuiva.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
„Oamenii nu mai gândesc ce spun pentru că au la îndemână
prea multe cuvinte și prea puțin timp.”</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
„Ce ciudați suntem noi, oamenii... Ne proiectăm fericirea și
dramele în viitor, negând iresponsabili prezentul.”</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
„Își dorea lucruri normale, care să-i câștige lupta cu
singurătatea, își dorea un om cu care să poată face împreună nimicurile vieții,
nimicurile despre care auzise că trebuiau să construiască o relație. Dar nu
putea avea o relație. Nu putea să-și permită o relație. Îi era interzis să
iubească.”</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
„În definitiv, cine ești tu să schimbi lumea? Pe bune, nimic
nu e nou sub soare, totul s-a mai făcut și e mult mai bine să profiți de val
decât să te arunci împotriva lui...”</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
„Să fie oare posibil ca undeva în lumea asta cineva să
tânjească după mine? Cineva să fie croit pe măsura tenebrelor și frustrărilor
mele? Să fie oare cineva destinat mie și numai mie? Câți dintre noi nu ne
întâlnim niciodată?”</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
„Al naibii să fiu dacă ai nevoie de cineva ca să suferi și
mai apoi să te vindeci...”</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
„Scrii pentru că vrei ca lumea să audă sau scrii ca să-ți
arzi rănile cu fierul înroșit?”</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
„Cred că inima mea e închisă pentru renovare. Nu mai
încercați.”</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
„Și atunci bufonul mi-a spus: „Am găsit. Știu. Secretul este
să iubești un om pentru tot ce nu îți poate oferi. De-abia atunci nu te vei
iubi pe tine în el. De-abia atunci el nu-ți va fi oglindă și vei privi cu
adevărat în sufletul lui. Da, sunt neputincios, căci niciodată n-am știut să
sparg oglinzi. Mi-a fost teamă c-am să mor.””</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
„Nimic din ce a făcut Omul nu-i mai aproape de Dumnezeu ca
muzica.”</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
„După ce îți omori demonii, dacă ai curajul s-o faci, e
musai să te întorci pe același drum.”</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Și aș mai fi putut scrie aici texte întregi, pasaje lungi,
însă nu vreau să stric surpriza, e o surpriză mult prea minunată. De final, ca să vă dezvălui textul meu preferat, o să vă las să ascultați...<br />
<br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="225" src="http://www.youtube.com/embed/u8FmJHo6xGU" width="400"></iframe><br />
<span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-44328021641230517782013-02-07T00:20:00.001+02:002013-02-07T00:20:08.612+02:00Stinge-mă ca pe o țigară..<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFA742nPDGCj1BOZxmngaeF4OMTq-FcbQJGVbEnsW8eY9lKLW1IU5xnQ13V93cm8Ce5Z3csGGe-YeYWeChmneDJGEeraMWXN9dmZS-5Tt5aNuMyELFu7jYC8rkyEofObHemEWVSpfo8_I/s1600/543127_306749719440033_252983891_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFA742nPDGCj1BOZxmngaeF4OMTq-FcbQJGVbEnsW8eY9lKLW1IU5xnQ13V93cm8Ce5Z3csGGe-YeYWeChmneDJGEeraMWXN9dmZS-5Tt5aNuMyELFu7jYC8rkyEofObHemEWVSpfo8_I/s320/543127_306749719440033_252983891_n.jpg" width="214" /></span></a></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: inherit;"> </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: inherit;"> Stinge-mă ca pe o țigară și lasă-mă acolo. Am doar o
rugăminte... Scrumiera vreau să fie inima ta. Urma lăsată de arsură să îți
rămână întipărită toata viața. Să îți aducă mereu aminte de acea țigară
buclucașă pe care ai stins-o cu nepăsare, și pe care, deși ai vrut să o
reaprinzi poate, nu ai mai avut cum. Nu mai rămasese nimic din ea. Ai fumat
puțin din ea și ai stins-o, apoi ai încercat să o reaprinzi in nenumărate ori,
dar nu mai avea același gust. Ai tot încercat să o aprinzi, crezând că poate o
să-și schimbe gustul, însă acel gust nu îți mai plăcea si nu îl mai acceptai
așa cum o faceai odată. Acum că a ajuns la filtru, te rog stinge-o de tot, nu
mai ai ce să fumezi din ea.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: inherit;"> Așa e și iubirea, ca o țigară. Dacă o fumezi repede, la fel
de repede se și consumă. Dacă o fumezi prea încet, te plictisești. Dacă o lași
să ardă singura, la un moment dat se va stinge, iar dacă vei reîncerca să o
reaprinzi nu va mai avea același gust. Secretul e să o fumezi moderat, așa
încât să îți ajungă toată viața.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: inherit;"> P.S. Știai că te iubesc, băga-mi-aș pula-n expresia asta!</span></div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-67117599564631933022012-12-29T23:21:00.000+02:002012-12-29T23:21:14.438+02:002012 devine istorie<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6ZHzFcGpMJ31Fyks6sjGjm4mJZ1bGu7h5q5FD57-iM0F-M6kV6YI0gXzDvttXCIFV8s8lHmPwou6pVhao5YpkspdVCMayoAUUzp29nS3ZKb1yGtIhGaQMEZeQKH06uhP30_fDAUW52fU/s1600/tumblr_mft47mwWTF1rm2l17o1_400_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6ZHzFcGpMJ31Fyks6sjGjm4mJZ1bGu7h5q5FD57-iM0F-M6kV6YI0gXzDvttXCIFV8s8lHmPwou6pVhao5YpkspdVCMayoAUUzp29nS3ZKb1yGtIhGaQMEZeQKH06uhP30_fDAUW52fU/s320/tumblr_mft47mwWTF1rm2l17o1_400_large.jpg" width="213" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Si uite asa, mai
sunt cateva zile si 2012 e deja istorie. Nu pot sa spun ca a fost un an prost,
dar nici unul minunat. A fost un an in care am simtit gustul succesului, dar si
pe cel al dezamagirii. Am descoperit locuri noi, am cunoscut oameni minunati,
dar si oameni de care imi place sa ma feresc. (Am cunoscut doua persoane
minunate langa care am ras pana la lacrimi, pe umarul carora am plans, de la
care am acceptat sfaturi, cu care mi-am pierdut noptile si pe care as vrea sa
le tin langa mine toata viata. Lavinia si Andreea au devenit surorile mele de
suflet, parte din mine, poate chiar partea aia care imi lipseste mie. Au fost
langa mine in 3 luni cat n-au fost altii in 20 de ani. Le multumesc pentru
asta.)</div>
<div class="MsoNormal">
In acest 2012 am ras,
am plans, am iubit, am urat, am injurat, am vorbit frumos. Am fost amabila, am
fost nesuferita, in ultima caracteristica am excelat chiar. M-am bucurat de ce
am avut si am visat mereu la mai mult. Am pictat pe cerul vietii mele curcubee
si am adus si furtuni. Lacrimi de sange mi-au curs din suflet, dar si lacrimi
pure din ochi. Am ajuns pe cele mai inalte culmi, dar am pasit si in cel mai
adanc abis. Am cunoscut intunericul, iar lumina m-a orbit. Am fumat pachete de
tigari si am baut sticle de vin. Am vazut demoni cu chip de inger, dar si
ingeri vicleni. Am adaugat intotdeauna culoare in viata oricui, dar si putin
negru. Am stat dreapta, cu sufletul in genunchi, dar si culcata cu mintea
treaza. Am adus bucurie, dar si tristete. Am privit cu durere, dar si cu
indiferenta. Am actionat din orgoliu, dar am incercat si sa fiu smerita. A fost
un an plin, si vreau sa-l inchei in liniste. Vreau sa am sufletul calm ca apa
limpede al unui lac de munte. Asa ca am sters cu buretele tot ceea ce durea si
am pus punct situatiilor fara cale de iesire, doar cu intrare. De azi, te-am
uitat. Am uitat numele tau, vocea ta, felul in care m-ai facut sa ma simt si am
incetat sa-ti mai caut scuze. Poate crezi ca doar ma mint pe mine pt toate
astea, dar de data asta te minti tu. Nu te mai cunosc, esti doar un om. Un simplu
om fara nimic special.</div>
<div class="MsoNormal">
Trecand peste
superstitiile in care cred unii oameni, 13 mi-a demonstrat ca e numarul meu
norocos. Am realizat multe sub acest numar ( ex: examenul de Bacalaureat,
admiterea la facultate), deci am motive sa cred ca 2013 imi va face cu ochiul
si imi va aduce ceea ce am nevoie. Imi facusem o lista cu ceea ce vreau sa
realizez in noul an, insa am rupt-o. Sa fim seriosi, eu nu sunt omul care sa
traiesc dupa ce sta scris intr-o lista. Eu iau totul asa cum vine, iar planurile
de lunga durata imi par cele mai nesigure. Niciodata nu au finalul pe care il
astept. Vreau doar sa traiesc, sa nu-mi mai fac griji pentru nimic si sa incerc
la randul meu sa fiu un om mai bun. Lucrurile bune vin la oamenii care merita. Am
ajuns sa cred ca Dumnezeu e prea ocupat sa imi scrie povestea vietii, asa incat
uita de ceea ce ar trebui sa fac eu intre timp. D-asta ma lasa sa fac orice imi
trece mie prin cap. </div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 12.0pt;">
Asadar, va doresc tuturor un 2013 cat mai
minunat, toate dorintele sa devina realitate, si sa ne citim cu bine in noul
an. Va puuuuuuuup!</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
P.S. Contrar
postarii de aseara, am reusit sa scriu. Se pare ca intr-adevar mi-am eliberat
sufletul de greutatea ce il apasa.</div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-33407125631883983142012-12-28T22:26:00.000+02:002012-12-28T22:26:40.794+02:00Nu mai pot sa scriu<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLlaNLV0fexUB6Rlr6MsxHwaYzplQUMFtzQoMQzecmK63D4vvJM_4q4ZBwjLWfKXKqXEIQT4De1g8ZEhbQygaBqxmCMLHN58ytp0R3KLhHoZqlBJkcJtWbAZFLA_Qxxq2NSYfz4repRi8/s1600/189864_2551825450418_624823729_n_large.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="227" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLlaNLV0fexUB6Rlr6MsxHwaYzplQUMFtzQoMQzecmK63D4vvJM_4q4ZBwjLWfKXKqXEIQT4De1g8ZEhbQygaBqxmCMLHN58ytp0R3KLhHoZqlBJkcJtWbAZFLA_Qxxq2NSYfz4repRi8/s320/189864_2551825450418_624823729_n_large.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
Nu stiu de ce, dar nu mai pot sa scriu... Poate pentru ca ceea ce simt acum nu poate fi descris in cuvinte si nu imi pot explica nici mie. Gandurile imi sunt prea incetosate... Nu! Nu pot. Nu iese nimic nici azi. Las doar o melodie..<br />
<br />
<iframe allowfullscreen="allowfullscreen" frameborder="0" height="225" src="http://www.youtube.com/embed/5NtPzyHvLc4" width="400"></iframe>Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-16870342946577826192012-12-10T15:29:00.000+02:002012-12-10T15:29:13.180+02:00Uneori e complicat.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTKPHIo66WWCYDmu0dRQejXCNbk7FnRsihXfy0MNl41oPGdQr-VzwsStwMWU5e7dVsznrFPyylQxyW4zCXa4uTs5og0cg9XOzAjh1QTLVM80z15KOnBoZD3uafKAdSrBqkpDIlYDuDYEo/s1600/402458_295626170547646_1117567455_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTKPHIo66WWCYDmu0dRQejXCNbk7FnRsihXfy0MNl41oPGdQr-VzwsStwMWU5e7dVsznrFPyylQxyW4zCXa4uTs5og0cg9XOzAjh1QTLVM80z15KOnBoZD3uafKAdSrBqkpDIlYDuDYEo/s320/402458_295626170547646_1117567455_n.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: inherit;"> Cred ca fiecare om e compus din doua jumatati. O jumatate
buna si una mai putin buna, uneori chiar
rea. Acum, am ajuns la concluzia ca unii oameni sunt compusi ori din ambele
parti bune, ori din ambele parti rele. Pentru a ne da seama partea care a ajuns
sa domine, nu e nevoie decat sa ne uitam in jur. Oamenii au devenit din ce in
ce mai rai, mai critici, mai nepasatori, mai reci, mai mult interesati de ceea
ce se intampla cu ei decat raul ce li se intampla celorlalti. Ajungeti sa credeti
ca e bine doar ceea ce ganditi sau ce faceti voi, si respingeti din start orice
alta solutie. Nu mai stiti sa va cereti scuze, nu mai stiti sa comunicati, sa
salutati, sa oferiti un zambet unui necunoscut sau o mana de ajutor. De cele
mai multe ori, nu putem convietui cu ambele parti inauntrul nostru. Si ajungem
sa respingem una din parti. Unii o
pastreaza doar pe cea rea, in timp ce altii doar pe cea buna. Altii fac ceva ce
e si mai complicat, aleg sa combine cele doua parti. Ei bine, aceasta convietuire
intre parti e cea mai dificila. Te pune uneori in dificultatea de a alege intre
ceva si altceva. Intre a reactiona intr-un fel sau celalalt. Atunci ajungi sa
te ghidezi dupa instinct, si poate instinctul nu iti dicteaza intotdeauna ceea
ce e mai bine. Ajungi sa faci un rau pe care il regreti, sau chiar un bine de
care mai tarziu iti pare rau.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: inherit;"> Ne complicam viata din start in momentul in care facem o
alegere. Inevitabil ajungem intr-o zi sa ne intrebam „Ce-ar fi fost daca...?”.
Si nu o sa poti afla <span lang="EN-US">niciodata
ce-ar fi fost. Nu poti nici sa nu alegi nimic, pentru ca intotdeauna esti
fortat de viata sa alegi. Deci viata iti da falsa impresie ca ai ce sa alegi,
insa totul se intampla asa cum iti este scris. Si poate uneori, Cel care scrie
nu scrie ceea ce vrei tu, ci ceea ce meriti.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US"><span style="font-family: inherit;"> Am impresia
uneori ca totul e atat de complicat, si pe zi ce trece devine si mai si. Ar fi
atat de simplu daca atunci cand ai simti ca trebuie sa faci ceva, doar sa faci.
Sa nu te gandesti la urmari sau pur si simplu sa nu-ti pese. Ar fi atat de
simplu daca atunci cand iti e dor de cineva sa-l cauti fara sa-ti fie teama ca
poate nu-ti va raspunde sau poate te va respinge. Daca vrei ceva sa poti sa si
ai fara sa platesti preturi prea mari, preturi pe care nu ti le permiti. Dar de
ce sa fie simplu cand totul e atat de complicat? Cand alegerile te leaga pe
veci de ele… Sau poate doar imi place mie sa complic tot ce e simplu. Poate pentru
altii dintre voi totul e foarte simplu, traiti prezentul ca si cum nu ar exista
trecut sau viitor. Eu nu pot, am momente in care trecutul ma bantuie, iar
viitorul ma ingrijoreaza. Timpul ma sperie si as vrea sa-l opresc, insa nu pot.
Incerc sa ma gandesc mereu ca totul o sa iasa cum trebuie, indiferent de cat ar
dura. Trebuie sa invat sa am rabdare si sa nu mai grabesc lucrurile. Din fiecare
zi care trece incerc sa invat ceva desi uneori nu-mi prea iese. Incerc in
fiecare zi sa fiu o persoana mai buna, intai cu mine, apoi cu ceilalti. Dar e
greu cand in jur gasesti ura si uneori e atat de greu incat ai vrea sa te
trezesti dimineata si sa traiesti alta viata, nu pe a ta.</span><o:p></o:p></span></div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-3924778751419969132012-11-26T15:11:00.000+02:002012-11-26T15:11:58.044+02:00Praf...<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj56G5ovp6zhk3nB3ImR0-RQwzoUs9X2kI3LLAuJNx2lVWYoJ_6SSvyv140y2dtC6tad18YWkwF1vR2UIp_E8ylvvVx1Y4zwb7SeCwieHe0dNLuQyxuKykeEcnDj-yo4aDqSH7oP0_-2uI/s1600/9653-large-9653-5137800_700b.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj56G5ovp6zhk3nB3ImR0-RQwzoUs9X2kI3LLAuJNx2lVWYoJ_6SSvyv140y2dtC6tad18YWkwF1vR2UIp_E8ylvvVx1Y4zwb7SeCwieHe0dNLuQyxuKykeEcnDj-yo4aDqSH7oP0_-2uI/s320/9653-large-9653-5137800_700b.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;">In viata, fiecare dintre noi
facem greseli, si nu cred ca exista oameni care nu au gresit niciodata cu
nimic. Exista greseli mici, greseli mari, greseli reparabile si greseli
ireparabile. Se pare ca eu am ajuns sa le fac doar pe cele ireparabile, si aici
ma refer la anumite persoane pe care le-am pierdut din viata mea. Sau mai bine
zis pe care le-am indepartat de mine.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;">Nu mai vreau sa ma ascund, nu mai
vreau sa tac. Vreau sa vorbesc despre asta desi probabil ca nu voi fi
inteleasa. Ma doare prea tare dorul lui si nu pot face nimic in legatura cu
asta. Imi e rusine sa fac ceva. Imi e teama de o repulsie din partea lui.
Ajunsesem ca cred ca le stiu pe toate si eram convinsa ca ceea ce fac eu e
bine, insa nu stiam ca o sa ajung sa imi regret fapta. Tot ce fac e sa stau sa
privesc cum trece timpul, si mie nu imi trece. Cand vorbesc despre el simt un
gol in stomac si o durere mistuitoare in inima. Flacara durerii e oricand gata
sa se aprinda. Numai daca aud numele pe care il poarta simt mii si mii de
sageti cum imi strapung pielea subtire, iar ochii imi devin straini si goi. Ma
doare absenta lui. Facusem din el modelul meu de baiat si acum ajung sa ii
compar pe toti cu el. De ce el dintre toti? De ce am ales o persoana pe care nu
am privit-o niciodata in ochi? Si de ce nu reusesc sa trec peste? Asta ma
doare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;">Am fost fericita un timp cu
altcineva, cineva cu acelasi nume, si ii comparam mereu. Intr-un final am ajuns
la concluzia ca el nu e ceea ce caut eu si am pus punct. Si de atunci ratacesc
in cautarea acelui A pe care l-am indepartat si odata cu indepartarea lui,
mi-am autodistrus lumea. Am vrut sa tac, dar nu mai pot.. Am tacut si am ascuns
durerea asta prea mult. Am ales sa scriu pentru ca nici macar nu pot sa vorbesc
despre el fara sa-mi apara lacrimi in colturile ochilor. Nu imi e bine si m-am
saturat sa ma ascund, sa spun mereu ca sunt bine, ca nu am nimic. Am devenit
rece si indiferenta din cauza asta, tot din cauza asta mi-am pierdut si
speranta. Chem inapoi mereu o iubire care m-a ucis, desi stiu si eu prea bine
ca nu mai poate fi niciodata ce a fost. Nu mai sper la zile mai bune si nici nu
le mai vreau. Vreau doar sa uit de tot si sa nu mai simt nimic. Nimic!!! Pentru
ca problema mea e ca simt prea mult. Ori traiesc un sentiment prea intens, ori
mai multe in acelasi timp si devin bulversata de propriile mele trairi. Cred ca
ar fi mai bine sa nu mai simt nimic. Poate asa reusesc sa uit tot. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="http://www.youtube.com/watch?v=EfrACkk3ZmA" target="_blank">MELODIE!</a></span></div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-71690468224742122622012-11-08T02:09:00.000+02:002012-11-08T02:09:31.139+02:00E noapte.<br />
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<iframe allowfullscreen="allowfullscreen" frameborder="0" height="225" src="http://www.youtube.com/embed/aKKgmYht6c0" width="400"></iframe></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;">E noapte. E una din noptile alea
in care ma prinde dimineata ascultand o melodie pe repeat, in intuneric, cu
castile pe urechi. Simt beat-ul melodiei asteia pana in degetul mic de la
piciorul stang. De ce stang? Nu stiu, asa vreau eu. O iau mereu de la dreapta
la stanga. Totul se termina in stanga. In stanga am mereu lucrurile care se
termina usor. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;">In ultimul timp simt ca m-am
plictisit de tot, de la cap la coada. De la dreapta la stanga. Am un dor imens
in inima. Imi e dor de casa, imi e dor de tata, imi e dor de copilarie, imi e
dor de anii liceului, imi e dor de vechile prietenii, imi e dor de oameni
ieftini, imi e dor de noptile lungi din camera mea rece, imi e dor de liniste,
imi e dor de mine. Inchid ochii si nu vad nimic, e doar intuneric. Vreau sa vad
zambete, culori vii si ganduri zgomotoase. Rad des, dar cand raman singura ma
scufund din nou in abisul din mintea mea. Am obosit iar si astept momentul
sa-mi revin. Nu pot sa fac nimic pentru ca stiu ca nimic nu ar ajuta. Nimeni nu
ar putea ajuta, trebuie sa-mi revin singura. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;">Nu inteleg problemele astea ale
mele si nu le-am inteles niciodata. Sunt probleme psihice. Cad foarte usor in
stari naspa, am nevoie doar de amintiri, de strafulgerari ce-mi trec prin fata
ochilor. E nevoie doar sa-mi amintesc ca nu am ceva ce mi-am dorit mult, si nu
o sa am niciodata.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;">Vorbind cu mine, m-am intrebat de
ce imi place mie melodia asta atat de mult. Poate pt ca am ajuns si eu sa mint
frumos. Cand sunt intrebata, spun ca nu am nimic. De ce? Pentru ca e mai
simplu, si stiu ca si daca as spune ce ma apasa, nu s-ar schimba nimic. Atunci
cand sunt fericita uit, dar apoi cand cad imi amintesc de tot. Insa am reusit sa
nu ma pierd de tot pe mine, si sa nu mai vreau sa ma gaseasca nimeni. Inca imi
apartin si cand ma privesc in oglinda nu pot sa ma mint. Incerc sa nu mai
gandesc cu inima, si ma chinui din rasputeri sa fiu mereu cat mai rationala,
dar uneori o iau razna si bat campii. Ca si acum. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;">M-am gandit sa ma apuc sa scriu o
carte, dar cred ca as deveni prea personala si as deveni eu un fel de personal
principal. Sunt prea introvertita ca sa nu iau totul prea personal cand imi pun
ideile pe foaie. Cine stie, poate o sa ma apuc de ea in secret, o sa o termin,
si o sa o tin ascunsa cativa ani buni, ca apoi sa o recitesc si sa ma amuz
copios pe baza a ceea ce am acum in minte. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;">Sunt foarte sigura ca peste
cativa ani o sa fiu straina de aceste ganduri, dar pana atunci le imbratisez,
sunt ale mele. Revin la intuneric si la melodie. Play!</span></div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-71337380211563236152012-10-02T01:07:00.000+03:002012-10-02T01:07:40.067+03:00O noua etapa.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhu6m-DcYsWN3RlEtBWj0IxPLt0kFmchrVSdLzXNAM1nVWhAAQTkKfs_iUJSYULgw4-bLNTajmwwThM7dtrvHPWOUfz_Bo2kCoRq3zGOTPpHsVZacSR3fRejeM0wVd5P9m3QH_dKNHNdMg/s1600/380998_439417726111238_245711606_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="293" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhu6m-DcYsWN3RlEtBWj0IxPLt0kFmchrVSdLzXNAM1nVWhAAQTkKfs_iUJSYULgw4-bLNTajmwwThM7dtrvHPWOUfz_Bo2kCoRq3zGOTPpHsVZacSR3fRejeM0wVd5P9m3QH_dKNHNdMg/s320/380998_439417726111238_245711606_n.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;">A inceput o noua etapa din viata
mea, si desi acum ar trebui sa dorm din cauza cursurilor de dimineata, inca
sunt treaza. Sunt atat de obosita, si totusi am atat de multa energie. Ultima saptamana,
de la ultimul meu post, a fost foarte agitata. Am plecat de acasa cu o valiza
plina de sperante, lasand in urma multa durere si mult dor. Desi aici ma simt
ca acasa, durerea muta din sufletul meu imi umple uneori ochii de lacrimi. Imi e
dor de ce aveam acolo, imi e dor de ai mei, imi e dor de Blue, imi e dor de
casa. Imi lipsesc toate de acolo.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;">Dar in sufletul meu s-a strecurat
un OM. Un om bun care ma vede asa cum sunt, fara masca. Omul cu care adorm in
gand in fiecare seara. Un om care imi e alaturi si psihic si fizic, si pentru
el abia astept sa ajung inapoi acasa. Totul s-a intamplat atat de repede ca
nici noi nu cred ca ne-am dat seama cand. Si desi stiu ca aproape orice relatie
incepe cu <span lang="EN-US">“El e altfel” si se
termina cu “Toti sunt la fel”, cred ca el se va remarca din multime. Are ceva
in ochi, ceva ce vad si in ochii mei.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span lang="EN-US"><span style="font-family: inherit;">Probabil ca o sa incep sa lipsesc perioade din
ce in ce mai lungi. Imi cer scuze de pe acum, dar o sa incerc sa mai scriu din
cand in cand cate ceva. Aveti grija de voi pana data viitoare. Va pupa Cris.</span><o:p></o:p></span></div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-83586254454260173422012-09-25T21:56:00.000+03:002012-09-25T21:56:00.852+03:00Poa' sa fie fara titlu?<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXDFcQ7rOR5bFphe5WSZc9JqtLTmm7WePX5d-DmfAYAmkVOcWEejW3jKJSSAVhBAz533KQegabkF9gCgwMrJIF5FcSkVAgScUKzZPVwoByvb0S1juAJa3QNHcy1kY5QnFJ-0sFIb-1TLE/s1600/198525_533362410014023_2127165942_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXDFcQ7rOR5bFphe5WSZc9JqtLTmm7WePX5d-DmfAYAmkVOcWEejW3jKJSSAVhBAz533KQegabkF9gCgwMrJIF5FcSkVAgScUKzZPVwoByvb0S1juAJa3QNHcy1kY5QnFJ-0sFIb-1TLE/s320/198525_533362410014023_2127165942_n.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;">De cand ma stiu am incercat sa
traiesc in asa fel incat sa nu trec prin viata ca gasca prin apa. Am incercat
sa fac din fiecare moment ceva special, si sa invat ceva din fiecare greseala.
Si mi-am dat seama cat de mult te schimbi atunci cand inveti ceva din greseli. Atunci
cand gresesti incerci sa faci in asa fel incat cu timpul sa nu mai repeti
greseala. Si asta te schimba... In rau sau in bine, asta nu stiu. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: inherit;">Ceea ce am schimbat eu a fost
modul de a ascunde ceea ce simt. Si nu e un lucru bun, pentru ca asta te macina
pe tine pe interior, si simti cum fiecare cuvant nespus iti macina sufletul
incet dar sigur. Apoi incepi sa ai regrete, sa te gandesti ce ar fi fost daca
ai fi spus, daca ai fi reactionat din pur instinct intr-un anumit punct al
vietii. Cateodata e bine sa te lasi dus de val si sa faci ce spune inima, dar
nu toti putem face asta. Eram adepta stilului astuia de viata pana cand am
ajuns sa ranesc persoane dragi cu reactiile mele. De atunci am devenit mult mai
calculata si reactionez mai mult dupa ce analizez situatia. Si am ajuns sa
pierd alte persoane din cauza asta, deci oricum o dai tot nu e bine, tot pierde
cineva, iar eu am ales sa cred ca e mai bine sa pierd eu decat sa piarda altii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span lang="EN-US"><span style="font-family: inherit;">“Dar timpul trece, nu sta sa-ti legi tu siretul”,
si te trezesti peste ani ca esti acuzat ca te-ai schimbat, si culmea, de
persoane care credeau ca te cunosc. Dar aceste persoane nu se gandesc
niciodatata ca ele sunt motivul pentru care tu te-ai schimbat. Incercam intotdeauna
sa ne modelam dupa cineva anume. Dar de ce? Acele persoane ar trebui sa ne
accepte asa cum suntem, caci altfel de ce ar mai merita efortul? Eu am ales sa nu
mai fac astfel de schimbari, si ca daca o sa vreau sa ma schimb candva o sa o
fac pentru ca eu o sa consider ca fac ceva gresit, si nu ca sa fac pe plac
cuiva. Poate e un mod gresit de a gandi pentru unii, insa mie mi se pare cel
mai corect. Intradevar este bine sa fii usor modelabil, sa te mulezi dupa o
persoana, dar trebuie sa faci asta doar
atunci cand simti ca trebuie. Am ajuns la astfel de concluzii trecand prin
anumite situatii, iar drumul pana aici nu a fost deloc usor, si as prefera ca
toti sa invete ceva din ceea ce spun cei “mai mari”, sau mai bine zis mai
trecuti prin viata, pentru ca eu una nu sunt mare. Si nu ma aflu nici in pozitia
din care sa dau sfaturi, insa cert e ca nu doresc nimanui lucruri rele. Asa sunt
eu. Sunt prea fina uneori. Dar pot si si colturoasa, nu-i problema.</span><o:p></o:p></span></div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-71984021814108859332012-09-21T19:28:00.002+03:002012-09-21T19:28:24.884+03:00E toamna iar..<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsrnZUnmwFKKhM7_iR5eXzXqOa2dyt4GU1F1MLPndshqeW2ryiaBzo4CGWHbTawnEbh5evFeS0EAhABAxZ-mKSIhUVL4pIfXggsWeCRa1Y12bWnAcqLHkBxKmOlueuD2S9_lwvuBBF-HA/s1600/13463_166203536541_6977515_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsrnZUnmwFKKhM7_iR5eXzXqOa2dyt4GU1F1MLPndshqeW2ryiaBzo4CGWHbTawnEbh5evFeS0EAhABAxZ-mKSIhUVL4pIfXggsWeCRa1Y12bWnAcqLHkBxKmOlueuD2S9_lwvuBBF-HA/s320/13463_166203536541_6977515_n.jpg" width="212" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
E toamna. E toamna in suflet, e
toamna in cuget, e toamna afara, e toamna inauntru. Totul e pictat in culori de
toamna. Frunzele incep sa rugineasca iar copacii incep sa capete un aspect
neglijent. Se dezbraca de frunze asa cum se dezbraca un om de haine. Si or sa
ramana singuri si goi in fata iernii, tocmai d-aia spun uneori ca toamna e
inceputul durerii. Dar e o durere placuta, o durere singuratica si muta. De asta
imi place mie toamna atat de mult, probabil de asta m-am si nascut toamna. Am
imprumutat din trasaturile toamnei, probabil m-a placut mult de mi-a dat atat. Dar
nici iarna nu m-a ocolit caci era o zi cu ninsoare cand am fost adusa in lume. Un
mijloc de Noiembrie friguros.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
De la toamna am imprumutat
melancolia, romantismul si durerea surda, in schimb de la iarna am imprumutat
raceala si sufletul alb ca neaua. Introvertirea nu stiu exact de la cine am
imprumutat-o, dar tind ca cred ca de la toamna. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
Toamna asta e toamna
schimbarilor. Ma indepartez de ceea ce port in suflet. O sa invelesc totul
intr-o catifea rosie si o sa incui bine intr-o cutiuta de bronz, apoi o sa
arunc cheia. Cutiuta o s-o pastrez si o sa las praful sa se aseze pe ea cu
speranta ca n-o s-o mai dechid vreodata. Am inceput sa imi pun intrebari daca
tot ceea ce se intampla e din vina mea sau din vina altcuiva. Am reusit sa-mi
gasesc greselile, si sa-mi dau seama ca nu e doar vina mea, si nu doar vina
altcuiva. E vina comuaa. Insa concluzia importanta la care am ajuns e ca nu e
nimic in neregula cu mine, ci e ceva in neregula cu lumea care ma inconjoara. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
Imi aduc aminte de atunci cand
eram copii si ne doream sa crestem mari. Cati din noi suntem multumiti de ceea
ce s-a intamplat cu viata noastra intre timp? Cati dintre noi am ajuns sau vom
ajunge ceea ce ne doream? Eu una sunt sigura ca n-am ajuns baietel, asa cum imi
doream. Nu sunt multumita nici de unde am ajuns inca, dar sunt multumita de
ceea ce sunt. Sunt multumita de sufletul meu care a supravietuit multor
incercari, si de caracterul meu care nu a ruginit in timp.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
E toamna iar, e anotimpul
melancoliei si intrebarilor fara raspuns. Cel putin pentru mine. E anotimpul in
care toate mor ca sa renasca sub caldura soarelui de Martie... E toamna si
doare...<span lang="EN-US"><o:p></o:p></span></div>
<br />
<br />Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-66763747273774719852012-09-16T21:36:00.000+03:002012-09-16T21:36:00.217+03:00Inchin un pahar de vin<br />
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
Cand sunt trista incerc sa ma
gandesc ca in 10 ani de acum o sa zambesc cu gura pana la urechi cand o sa imi
amintesc de greselile facute. O sa rad si de paharul asta de vin pe care il
inchin in cinstea prostiei si a dezamagirilor. Dezamagiri care m-au facut sa
iubesc mai putin in fiecare zi, si din cauza carora sufletul meu a devenit un
teren arid. Spun arid si nu sterp, pt ca astept o ploaie de Mai sa-mi ude
sufletul. Astept sa ma trezesc din visul asta urat pe care l-am construit in
jurul meu.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
Deja imi imaginez un alt pahar de
vin, in alt loc, asezata intre doua brate calde intr-o seara racoroasa de
Septembrie, si zambetele de pe doua chipuri depanand amintiri. Amintindu-ne de
greselile adolescentei, de momentele in care am actionat fara sa gandim, de
anii petrecuti impreuna pana atunci. Sau poate o sa fiu tot singura, intre 4
pereti reci cu o sticla de vin si un pahar. Nu am de unde sa stiu ce o sa fie,
dar gandul imi zboara la mai bine. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
Aud aproape in fiecare zi pareri
despre mine. Dar nu poate nimeni mai bine ca mine sa ma descrie. Mi s-a spus ca
am caracter cu doua fete, am fost judecata pentru nesiguranta, pentru teama,
pentru cuvinte nerostite. Dar ceea ce nu stiu unii oameni e ca numai Dumnezeu e
in masura sa imi judece faptele. Si dupa vorba <span lang="EN-US">“Nicio fapta fara rasplata” imi astept rasplata
daca am gresit. As vrea sa pot sa las pe cineva sa ma cunoasca in totalitate, dar
nu pot. Asta mi-e firea. Doar eu le stiu pe toate, doar eu imi stiu calitatile
si defectele, doar eu stiu ce port in suflet. Si daca crezi ca ma cunosti, afla
ca nimeni nu ma cunoaste. Ma uimesc chiar si pe mine uneori.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span lang="EN-US">Dar am invatat ca pot sa fiu ambitioasa daca
vreau. Pot sa lupt pana in panzele albe cand imi doresc ceva neaparat. Si daca
nu vreau ceva, inseamna ca nu am nevoie. Nu colectez amintiri si persoane, si
de azi inainte nu mai vreau sa imi amintesc de trecut. Inchin paharul asta de
vin pentru cuvintele scumpe spuse unor oameni ieftini, pentru lacrimi, durere
si indiferenta. Pentru iubirea oarba si pentru standardele pe care mi le-am
impus. Pentru esecurile pe care le-am avut, si pentru ca drumul pana aici nu a
fost drept, ci a fost plin de serpentine. Pentru oamenii carora le-am fost
alaturi si apoi s-au dat la fund. Pentru cei care cred ca ma cunosc dar habar
nu au ca nu stiu nimic. Pentru capacitatea de regenerare, pentru ca am cazut de
7 ori si m-am ridicat de 8. Pentru un an din viata pe care l-am pierdut aiurea,
si pentru lucrurile pe care le-am invatat in acest an. Pentru prieteniile false
si vorbele urate. Pentru ca toate trec, si pentru un nou inceput. Cheers! <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span lang="EN-US"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<span lang="EN-US"> <iframe allowfullscreen="allowfullscreen" frameborder="0" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/n29b8NvpN2g" width="420"></iframe></span></div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4688129605744160763.post-3112854121987958072012-09-02T21:18:00.000+03:002012-09-02T21:18:17.594+03:00E usor sa fii rau.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgA8BKhEqi2b34nwlHHA8aCBLN0etApI7Mgn6pId359gfK6KBgc1uLE3WKR2OhCBKUQTc3ffc0eEVWXRV_ayqtpKmwvzOKNRnE1l_O0NutvMAQJHlOiPHjnyUZY2vXFQ0sQzWjwZvBQejo/s1600/283040_223584827685296_140838495959930_642936_3136606_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="162" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgA8BKhEqi2b34nwlHHA8aCBLN0etApI7Mgn6pId359gfK6KBgc1uLE3WKR2OhCBKUQTc3ffc0eEVWXRV_ayqtpKmwvzOKNRnE1l_O0NutvMAQJHlOiPHjnyUZY2vXFQ0sQzWjwZvBQejo/s320/283040_223584827685296_140838495959930_642936_3136606_n.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
Ce usor e sa critici ce fac
ceilalti. Ce usor e sa iti bati joc de munca unui om care poate candva te-a
considerat prieten. E usor sa judeci cand nu stii nimic despre o persoana. Cand
nu stii ce are in suflet, cand nu stii prin ce trece, cand nu stii ce l-a adus
in situatia sa faca ceva anume. E usor sa fii nesimtit, insa e foarte greu sa
fii amabil, in timp ce e atat de usor sa arunci in stanga si in dreapta cu
vorbe grele. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
Nu, nu sunt perfecta si nici nu
as vrea sa fiu vreodata. Pentru ca nu exista oameni perfecti, iar cei care se
cred perfecti se mint singuri. Nu pot sa fiu nesimtita oricat de mult as vrea.
Nu imi plac toti oamenii, de fapt poate nu plac pe nimeni. Nu stiu ce sa spun
exact, dar desi nu imi plac multi oameni, aleg sa nu ranesc pe nimeni cu asta. Nici
pe mine nu ma place toata lumea, sunt constienta de asta. Sunt doar un om, si
nu incerc sa impresionez pe nimeni. Un om care in marea asta de oameni rai
incearca sa isi pastreze integritatea si sa faca doar ceea ce ii place. Si imi
place sa scriu. Nu conteaza cum si cat atata timp cat imi pastrez pasiunile. Si
imi e foarte greu sa nu devin nesimtita cand sunt inconjurata de oameni
nesimtiti. Imi e greu sa raman amabila, mi-ar fi foarte usor sa raspund cu
aceeasi moneda, dar aleg calea mai grea. Aleg sa raspund cu un zambet, asta e
cea mai puternica arma a mea. Incearca sa raspunzi cu un zambet unui om care te
ataca, si ai sa-l vezi dezarmat. Ai sa vezi ca-l enerveaza zambetul ala al tau,
si intr-un final cedeaza. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
Poate daca am incerca sa fim mai
buni uni cu ceilalti lumea asta ar fi o lume mai buna. Ar exista armonie,
prietenii sincere, oameni adevarati. Cat traim cunoastem tot felul de persoane.
Ne e greu sa tinem minte pe toata lumea, dar cel mai usor ii tii minte pe aceia
care te-au facut sa te simti in diferite feluri. O sa spui cuvinte scumpe
oamenilor ieftini, o sa fii ranit/a, o sa fii criticat/a, o sa ii vezi cum te
arata cu degetul. Stii ce trebuie sa faci in situatiile astea? Sa tii capul
sus. Sa te comporti ca si cum esti un rege/ o regina. Un rege sau o regina, nu
un print sau o pritesa. Un rege sau o regina. Printi si printese se cred
destui, tu trebuie sa stai deasupra lor. Lumea arata altfel de acolo de sus. Nu
mai doare atat de tare.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
Va urasc oameni falsi si rai.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<iframe allowfullscreen="allowfullscreen" frameborder="0" height="169" src="http://www.youtube.com/embed/h6tnIzS0kjk?list=PL050350CC136F0C1A&hl=en_US" width="300"></iframe></div>
Cristinahttp://www.blogger.com/profile/03748363111190995933noreply@blogger.com2