1 septembrie

Bine ai venit septembrie! Te rog fi blanda. Ma invinetesc repede. Am nevoie de tine sa ma iei usor. Mi-a fost dor de tine. Stii doar ca iubesc toamna. Tu, prima luna din anotimpul iubit esti speciala. Esti acea combinatie de caldura si racoare pe care o ador. Luna asta sunt indragostita. Sunt indragostita de tine. Suna aberant, nu? Nu si pentru mine! Sper ca luna asta sa fie o luna buna. Sa-mi aduca ce imi doresc. Insa nu tine de ea. Nu tine de timp. Tine de... mine. Sau a tinut. In fine... nu sunt ceea ce imi doresc. Septembrie e luna redescoperirii. Vreau sa ma redescopar. Sa-mi intrec limitele. Sa fac lucruri pe care nu le-am facut pana acum. Sa fiu singura. Sa ma iubesc. Sa ma trezesc la sfarsitul lui septembrie, si sa ma indragostesc de octombrie, apoi sa iubesc noiembrie. Sa iubesc cei 19 ani, iar apoi sa iubesc luna decembrie. Luna cadourilor. Ca mai apoi sa ma trezesc pe 31 decembrie la 00:00 sa privesc artificii si sa-mi promit singura lucruri. Sa ma mint, sa ma ador. Sa ma privesc in oglinda si sa vad ceea ce-mi doresc sa fiu. Sa ajung la sfarsitul metamorfozei mele. Sa ma accept, sa fiu mandra de mine. Intai sa ma iubesc pe mine si apoi pe restul. Sa adorm tarziu si sa ma trezesc devreme. Sa imi fac cate o pereche de cercei pt fiecare zi. Sa citesc, sa ma compar cu personaje. Sa fiu ele. Sa incetez sa exist prin mine, si sa incep sa traiesc prin ele. So, wake me up when september ends!