Dragostea

                            

Ce e dragostea pana la urma? Sunt sigura ca multe persoane au incercat sa scrie despre acest subiect sau au scris. Orice scriitor, sau un simplu blogger ca in cazul de fata, a abordat tema dragostei, sau un simplu om care a simtit dragostea sau a crezut ca a simtit s-a intrebat cum se formeaza sau ce inseamna dragostea.Oricine a incercat sa-i desluseasca misterul, s-o inteleaga si s-o insele. Da! S-o insele. Eu as vrea s-o insel. Sa incerce sa ma prinda in mrejele sale, s-o pacalesc ca m-a prins, si sa fug cu prima ocazie. Sa-i demonstrez ca nu ma poate tine legata de ceva daca nu vreau.

Daca e s-o luam din punct de vedere stiintific, dragostea nu e decat o atractie, o obsesie a creierului omenesc fata de o fiinta sau un lucru, de ce nu? O senzatie de obisnuinta. Creierul transmite mesaje...creierului (mi s-a parut amuzant sa pun problema asa). Cand spui “te iubesc din toata inima”, o spui ca nu spui “te iubesc din tot ficatul meu (sau orice alt organ al corpului omenesc)”, sau sa nu spui “creierul meu e obsedat de tine”.

Stiintific, singurul organ care e capabil sa genereze trairi si sentimente e creierul. Asa ca in loc sa va alintati iubitul/a cu “inimioara” sau “sufletel” ( care e o entitate btw), alintati-l/o cu “creierasul meu”. Eh? Cum suna? Aiurea, d-asta se folosesc celelalte expresii.

Sau, un alt exemplu: in loc de “mi-ai frant inima”, poti spune “mi-ai frant creierul”. Cu asta mai poti trai, insa cu o inima franta n-ai cum.

Acum, tratand problema din punct de vedere al omului de rand, care a simtit macar o singura data in viata dragostea pe pielea lui, aceasta este ceva ce trece prin inima. Prin toate cele 4 camarute. Nu este o obsesie, o atractie, sunt fluturasi in stomac. Atunci cand doare, parca intr-adevar te doare  inima, sufletul ti-e frant. Eu cand simt asta incerc sa constientizez ca-i de la creier si parca-i mai bine.

Daca ar fi sa gasim al treilea tip de dragoste, aceasta ar trece prin stomac, pe langa shaorma, Coca-Cola si seminte. V-ati prins! E timpi cocalarului si pitipoancei, ambii romani. Acestia n-o percep decat cand mananca prea mult, si crezand ca-i doare inima, si nu stomacul, sufera. De interventia creierul nici nu se pune problema. Nu exista!

Asadar, vreau sa acord un premiu special creierului meu care a trecut prin atatea si inca se tine bine, si nu in ultimul rand inimioarei mele pentru ca isi face treaba: pompeaza sange.

In concluzie, treaba cu dragostea sta asa: pleaca de la creier, asa ca obisnuiti-va! Controlati-va obsesiile si nu lasati pe nimeni sa va termine din punct de vedere psihic fara voia voastra, bineinteles.

Peace&Love

1 noiembrie

Bine ai venit Noiembrie cu alaiul tau de frunze moarte.... Te-am asteptat un an intreg ca sa mai adaugi inca o toamna vietii mele umile si flamande de noi cunostinte. 19... O cifra acceptabila. E varsta la care viata prinde contur. Dar inca nu ma bucur, mai e pana la ziua mea.... O s-o astept in tacere si meditatie planuindu-mi miscarile in anul care vine, iar tie cititorului iti doresc un noiembrie placut, pace si liniste in suflet. 

mi-e dor de tine...

  

Aveam odata o prietena foarte buna. Ne cunosteam de la gradinita. Am stat pe aceeasi strada cam pana acum 5-6 ani. Distanta era considerabila, dar totusi era aceeasi strada. Am fost in aceeasi grupa la gradinita, in aceeasi clasa in generala, si in aceeasi clasa in liceu, unde am devenit nedespartite. Aveam incredere una in cealalta, glumeam impreuna, cateodata dormeam impreuna. Defapt nu prea dormeam, ca ne ardea de fantome si dracii, insa am petrecut nopti impreuna. Am avut amintiri memorabile, si am facut multe prostii impreuna. Ne certam, insa nu puteam sa nu ne vorbim mai mult de o zi. Poate cateodata ne aruncam vorbe grele, pe care apoi le regretam.

Si am facut odata o prostie. Am renuntat la prietenia noastra din orgoliu si prostie (din partea mea). M-am lasat prostita de o iubire oarba care o purtam cuiva si care nu te place. Si am gresit mult, si imi pare nespus de rau. De cand am terminat liceul te-am vazut doar o data trecand prin fata portii mele, si am vrut sa te strig! Insa n-am avut cuvinte. Acum daca cineva ma intreaba de tine raspund cu voce trista ca nu mai stiu nimic... Si as vrea tare mult sa vezi ce-am scris aici, sa vezi cat de rau imi pare. Si sa stii ca as vrea sa te sun intr-o zi si sa-ti spun “Hey, sunt eu, cea care te-a ranit, iesi la un suc cu mine?”, insa mi-e teama de un refuz. Mi-e teama ca ce s-a intamplat te-a indepartat prea mult. Imi pare rau...

cred ca-i fara titlu

Cred ca…am crescut. Am terminat liceul, insa fac parte din cei “batuti de soarta” cum ar spune multi. Acum am un serviciu, nu merg la facultate. Lucrez destul de multe ore pe zi momentan. Am depus multe cv-uri, insa nimeni nu angajeaza fara experienta si fara pile. Asa ca am recurs la pile, desi urasc! Urasc pentru ca ai nevoie de pile sa faci ceva ce pana acum 20 de ani era obligatoriu. Am un serviciu de rahat, deci n-am sa spun ce, cum si unde, insa ma ajuta ca in cateva LUNI, nu imediat, sa-mi indeplinesc niste visuri. Cum spuneam, lucrez mult... 14 ore pe zi momentan. Obositor si al dracului de greu trec cele 14 ore, insa totul tine de autocontrol. Autocontrolul de a nu-mi lua catrafusele, si de a nu ma sui la volan sa plec acasa.

Acum barbatii ma saluta cu sarutmana, si nici copiii mici nu se lasa mai prejos. Oare chiar am crescut atat de mult? Am numai 19.... fara o luna chiar. Insa tind sa cred ca barbatii o fac din respect, iar copiii pentru asa sunt ei dulci cand sunt mici. Refuz sa cred ca am crescut atat de mult, desi ma simt mai.. matura pe zi ce trece. Mai batrana chiar dupa o zi de munca.

In fine, nu ma plang. Si daca noi, oamenii care avem un serviciu, ca nu toti muncim (nu consider ceea ce fac o munca) nu ne plangem de viata noastra, de ce copiii la scoala, sau liceu, sau chiar si oamenii din facultati se plang de viata lor? De ce vad din ce in ce mai des chestii de genu’ “urasc scoala”, sau “nu mai suport sa merg la scoala”? Sincer, desi am terminat de nici 4 luni liceul, mi-e dor. Mi-e dor sa ma trezesc la 7 si sa fiu inapoi acasa in 6 ore. Mi-e dor sa nu am nici un stres de ce fac pe ziua de maine si cum imi planific timpul. Mi-e dor sa zic ca sunt pe banii parintilor si sa nu-mi pese. Nu, acum imi fac griji de rand cu ei. Asa ca dragii mei, va rog nu va mai plangeti si nu va mai doriti sa cresteti si sa fiti independenti pt ca atunci va veti dori sa retraiti aceste momente placute in liniste, si nu cu ochii umflati de oboseala.

Asadar si prin urmare, eu o sa fiu mai scumpa la vedere ceva timp de aici inainte insa o sa ma gandesc la voi si va multumesc ca treceti pe aici.

P.S. Cred ca numele de "Blogu' unei pierde-vara" nu i se mai potriveste, dar refuz sa-l schimb. In adancul inimii, o pierde-vara o sa raman toata viata, pentru ca altfel, ce refugiu as mai avea pentru sufletul meu?

Peace & a lot of love.

octombrie

Bine ai venit octombrie. Te-am asteptat un an intreg, si in sfarsit iata-te. M-am indragostit din nou azi. M-am indragostit de tine, si nu numai. In fiecare zi ma indragostesc de ceva diferit. Astazi de exemplu m-am indragostit de caldura dulce si perfecta de afara si de racoarea din camera. Am deschis geamul sa-mi intre caldura in casa si in inima. Pentru mine, octombrie e o luna a romantismului. O luna numai buna pentru admirarea naturii care se stinge pe zi ce trece. Cerul e cand albastru cand negru, frunzele astazi sunt verzi, maine galbene, poimaine rosii. Eu sunt fericita azi, linistita maine, poimaine incepe agitatia. Ma bucur de luna asta, e un nou inceput pentru mine si sper sa dau si sa primesc ce e mai bun. Luna asta sunt mai dulce, mai calda, mai fericita. Si sper sa raman asa. Afara e racoare, in suflet e cald. Si numai eu stiu de ce. Lumea e a mea, cu bune, cu rele, cu frumoase, cu urate.

Iti multumesc septembrie pentru luna minunata, insa de azi te uit. Fac loc lui octombrie in inima mea. Insa o sa te astept un an ca sa te reintalnesc din nou. Si te iubesc...

Si o melodie potrivita pentru un inceput de octombrie:

Astazi

Astazi a fost o zi despre mine. Astazi am hoinarit. M-am imbracat lejer de dimineata. Nu m-am machiat. Astazi am fost naturala din toate punctele de vedere. Am fost eu. M-am simtit in largul meu. Nu am mai avut de mult timp o asa zi in care sa uit de tot si de toate si sa fiu doar eu. Telefonul nu a sunat... decat o data... si atunci persoana in cauza a inteles ca vreau sa fiu singura. Astazi m-am bucurat de tot ce ma inconjoara. Am contemplat natura, m-am bucurat de fiecare fir de iarba din jurul meu si de aerul poluat de oras. Am iubit soarele, am iubit vantul. Am iubit ciripitul pasarelelor. Am stat amortita pe o banca din parc ascultand Stroke 69 - Beautiful Smile, timp de o ora. Astazi m-am bucurat de mine. M-am simtit indragostita. Indragostita de tot ceea ce ma inconjoara. Am simtit bucuria copiilor din parc, care se jucau pur si simplu neimaginandu-si cum o sa fie cand o sa creasca. Insa o sa descopere, si o sa-si doreasca sa revina la aceste momente, asa cum imi doresc eu sa fiu iar copil.

Insa astazi e pe sfarsite, iar maine nu o sa fie nici pe jumatate cat astazi. Maine nu o sa mai fie despre mine.

P.S. La multi ani sanatosi tata. Te iubesc!

Si o melodie pe care o iubesc si presimt ca o sa fie mult timp pe repeat:

GUESS WHO - DECAT SA MINTI cu Mitza
 

perfectiunea

Vreau sa fii asa cum vreau. Vreau sa fii sincer, vreau sa fii fidel. Vreau sa ma iubesti, vreau sa fii gelos chiar si fara motiv. Vreau sa ma adori, sa ma trezesti cu saruturi. Vreau sa-mi spui ca sexul nu e important, vreau sa ma doresti, vreau sa ma astepti. Vreau sa fii spontan, sa ma iei de mana si sa-mi spui “ Hai la munte cu mine azi. Hai sa evadam!”. Vreau sa-ti placa sa citesti, sa ma vezi azi ca Julieta si maine ca Seherezada. Vreau sa fiu stanca de care te agati cand valuri grele te incearca. Vreau sa-mi spui tot fara perdea. Vreau sa ma placi si cand sunt obosita, sau ciufulita. Vreau sa-mi critici tinuta, vreau sa-mi faci cadouri dragute. Vreau sa le placi parintilor mei, vreau sa le plac parintilor tai. Vreau sa locuim departe in munti, sau intr-un apartament in mijlocul Brasovului. Vreau sa fii inteligent, sa ma citesti ca pe o carte deschisa.Vreau sa ma privesti atunci cand dorm, si sa-mi zambesti cand ma trezesc. Vreau sa ma tii in sufletul tau pentru totdeauna. Vreau sa nu-mi dai drumu niciodata. Vreau sa-mi spui in fiecare zi ca ma vezi ca cea mai frumoasa fiinta de pe pamant. Vreau sa ne gasim unul pe celalalt chiar si in intuneric. Vreau sa stai tarziu in noapte si sa-mi asculti balivernele. Spun ca vreau pentru ca acum e miez de noapte si nu-i nimeni aici.....

Dj Tiesto ft Christian Burns-in the dark

'cause we got each other in the dark! :x

interviu cu... mine

Daca ma intrebi ce iubesc o sa-ti spun ca viata. Daca ma intrebi de ce iubesc viata o sa-ti spun pentru ca merita. Daca ma intrebi de ce o sa-ti spun ca pentru simplul fapt ca exista in mine. Daca ma intrebi ce imi doresc o sa-ti spun ca iubirea pura. Daca ma intrebi ce-mi place o sa-ti spun ca linistea. Daca ma intrebi ce-mi da putere o sa-ti spun ca ambitia. Daca ma intrebi ce ador o sa-ti spun ca libertatea. Daca ma intrebi in cine ma incred o sa-ti spun ca in Dumnezeu. Daca ma intrebi daca sunt credincioasa o sa-ti spun ca in suflet. Daca ma intrebi unde merg o sa-ti spun ca nicaieri. Daca ma intrebi de unde vin o sa-ti spun lafel. Daca ma intrebi la ce ma gandesc o sa-ti spun ca la nimic. Daca ma intrebi cum ma simt o sa-ti spun ca formidabil. Daca ma intrebi de ce o sa-ti spun ca pentru simplu fapt ca intrebi. Daca ma intrebi de ce iubesc toamna o sa-ti spun pentru ca e linistita. Daca ma intrebi de ce ma plictisesc repede o sa-ti spun pentru ca asa mi-e firea.

Daca ma intrebi ce caut o sa-ti spun ca nici eu nu stiu. Daca ma intrebi cand o sa gasesc o sa-ti raspund ca nu curand. Daca ma intrebi... doar o sa-ti raspund.

"Portretul lui Dorian Gray"-Oscar Wilde

   “Sufletul si trupul, trupul si sufletul – cate taine ascund! Exista animalitate in suflet, dupa cum trupul isi are clipele lui de purificare spirituala. Simturile se pot rafina, iar inteligenta se poate degrada. Cine ar fi in stare sa spuna unde inceteaza impulsul carnal si unde incepe impulsul psihic? Cat de superficiale sunt definitiile arbitrare ale psihologilor de duzina! Si totusi, cat de greu este sa alegi intre afirmatiile diferitelor scoli! Este sufletul o umbra al carei salas se afla in casa pacatului? Ori adevarul este ca trupul salasluieste in suflet, asa cum crede Giordano Bruno? Separatia dintre spirit si materie este un mister, dupa cum contopirea spiritului cu materia tot mister este. [...] Dupa cum stau lucrurile acum, intotdeauna ne intelegem gresit pe noi insine si doar rareori ii intelegem pe altii. Experienta este lipsita de valoare etica. Nu este decat numele pe care oamenii il dau propriilor greseli. [...]

    Tocmai pasiunile in legatura cu a caror sursa izbutim sa ne inselam pe noi insine sunt acelea care ne asupresc cu cea mai neinfranata tiranie. Cele mai slabe impulsuri sunt cele ale caror natura o intelegem pe deplin. De multe ori, atunci cand suntem incredintati ca facem experiente adupra altora, in realitate experimentam pe noi insine.”