joi, 26 aprilie 2012

Locul potrivit


  

 Parfumul camerei ăsteia este parfumul pe care n-o să-l pot uita niciodată, nici măcar la 1000 de km de casă. Este parfumul nopților nedormite, parfumul minții mele murdare. Aici au murit și s-au născut mii de vise. Parfumul lacrimilor amare încă mai este prezent in colțurile camerei. Aici am trăit fericire, tristețe, agonie, relaxare. Aici e toată lumea mea. Aici m-am închis când am vrut sa visez, aici m-am închis când am vrut să fug de tot. E singurul loc in care dacă m-aș pierde m-aș regăsi cu ușurintă. Trebuie doar sa văd pereții ăștia măzgăliți de pasiune, dorință, frustrare, jigniri.
   Pe peretele de deasupra patului o să găsești dorință. O să găsești toatele visele de noapte și de zi. O sa găsești artă si pasiune. Iubire și sperantă.
   Pe peretele din dreapta patului o să găsești sufletul meu de copil. Sufletul care mă scoate mereu din necazuri. O să găsești cărtile citite si necitite, și dacă o să deschizi vreuna o să descoperi tot ce am simțit când am citit-o.
   Pe peretele din dreapta patului o să găsești tristețe, agonie, tot ceea ce ascund în mine. Mai bine nu ai căuta acolo, nu e nimic frumos de văzut.
   Pe peretele din fața patului o să găsești calea mea de scăpare. Ușa pe care o închid de fiecare dată când vreau să scap de mine.
   Pe tavanul camerei mele o să găsești stelele cănd cerul este înnorat. Râuri de lacrimi împletite cu râuri de fericire care curg dintr-un izvor de speranță. O să găsești punctul ăla negru care mă poartă către un vis cu ochii deschiși.
   Iar acolo in pat întinsă pe iarba verde o să mă găsești pe mine. O să privești în ochii mei albastri-verzui și o să găsești dragoste. Atâta dragoste incât o sa umpli cerul inimii tale cu stele, dragoste care o să te facă să te întrebi unde am stat ascunsă până atunci.

   Dar toate la momentul potrivit și cu persoana potrivită...

Un comentariu: