"Exercții de Echilibru"

În seara asta am reușit să termin o carte care imi va rămâne de suflet alături de alte câteva, și anume „Exerciții de Echilibru” a lui Tudor Chirilă. Am găsit texte bune, și texte mai puțin bune, sau poate pur si simplu nu pe stilul meu, nu neapărat rele. Am râs cu cartea asta, mi s-au umezit ochii la anumite pasaje, m-am pierdut prin micile povestioare, m-am pus in locul lui în altele. Cert e că am simțit fiecare cuvânt, iar el e un om minunat, genial, cu atâta imaginație cât nu au alți scriitori de romane. Totul e mult prea intens, si trebuie să o citești ca să înțelegi. Nu are cum să nu îți placă. Așa că am să las câteva citate, poate stârnesc curiozitatea cuiva.

„Oamenii nu mai gândesc ce spun pentru că au la îndemână prea multe cuvinte și prea puțin timp.”

„Ce ciudați suntem noi, oamenii... Ne proiectăm fericirea și dramele în viitor, negând iresponsabili prezentul.”

„Își dorea lucruri normale, care să-i câștige lupta cu singurătatea, își dorea un om cu care să poată face împreună nimicurile vieții, nimicurile despre care auzise că trebuiau să construiască o relație. Dar nu putea avea o relație. Nu putea să-și permită o relație. Îi era interzis să iubească.”

„În definitiv, cine ești tu să schimbi lumea? Pe bune, nimic nu e nou sub soare, totul s-a mai făcut și e mult mai bine să profiți de val decât să te arunci împotriva lui...”

„Să fie oare posibil ca undeva în lumea asta cineva să tânjească după mine? Cineva să fie croit pe măsura tenebrelor și frustrărilor mele? Să fie oare cineva destinat mie și numai mie? Câți dintre noi nu ne întâlnim niciodată?”

„Al naibii să fiu dacă ai nevoie de cineva ca să suferi și mai apoi să te vindeci...”

„Scrii pentru că vrei ca lumea să audă sau scrii ca să-ți arzi rănile cu fierul înroșit?”

„Cred că inima mea e închisă pentru renovare. Nu mai încercați.”

„Și atunci bufonul mi-a spus: „Am găsit. Știu. Secretul este să iubești un om pentru tot ce nu îți poate oferi. De-abia atunci nu te vei iubi pe tine în el. De-abia atunci el nu-ți va fi oglindă și vei privi cu adevărat în sufletul lui. Da, sunt neputincios, căci niciodată n-am știut să sparg oglinzi. Mi-a fost teamă c-am să mor.””

„Nimic din ce a făcut Omul nu-i mai aproape de Dumnezeu ca muzica.”

„După ce îți omori demonii, dacă ai curajul s-o faci, e musai să te întorci pe același drum.”

Și aș mai fi putut scrie aici texte întregi, pasaje lungi, însă nu vreau să stric surpriza, e o surpriză mult prea minunată. De final, ca să vă dezvălui textul meu preferat, o să vă las să ascultați...