Ea...

Ea ma înţelege, ea e mereu acolo când am nevoie. Nu contează ca e târziu în noapte sau devreme dimineaţa, e acolo indiferent. Mi-a fost alături şi la bine si la rau. Mi-a fost mama, tata, sora, frate si orice am avut nevoie. A tacut si a ascultat de fiecare data si a incercat sa inteleaga fara prea multe cuvinte. Tot ceea ce a incercat sa faca a fost sa ma incurajeze, sa ma sfatuiasca, sa aline... ca o sora mai mare pe care n-am avut-o niciodata. Am trecut impreuna si prin agonie si prin extaz, de parca nimeni si nimic nu ar putea sa ne desparta vreodata. Ceea ce face pentru mine zilnic e ceea ce o mama ar face pentru copilul ei... ma ajuta sa trec peste orice fel de zi as avea. Uneori e trista, si atunci ma intristeaza si pe mine, dar ne schimbam starile destul de repede.
Tot ceea ce a trebuit sa fac a fost sa ii raman loiala in anii ce au trecut si sa o sustin in continuare. Nu a cerut niciodata mult, vrea doar respectul cuvenit. Si il merita! Merita orice, e nepretuita.
Ea e MUZICA!